Gândirea critică necesită o societate arată rezultatele unui nou nou studio, care sugerează că acest aspect este valabil în principal în primii 25 de ani din viața cuiva, o fereastră de „gândire de dezvoltare” modelată de factori politici, sociali și economici.
Studiul vine de la o echipă internațională de cercetători din UCLA, România și Israel, care și-a propus să determine modul în care societatea poate influența capacitatea unui individ de a cântări și a evalua „faptele” prezentate. „Fie că monitorizăm diverse surse de știri sau derulăm printr-un flux Twitter aglomerat, întâlnim în mod constant puncte de vedere diverse despre subiecte, de la politică la filme. Unele dintre aceste subiecte au infinit mai multă greutate decât altele, dar în cele din urmă, folosim același tip de mecanism atunci când decidem cum să înțelegem punctele de vedere contrastante”, explică unul dintre autorii studiului, Amalia Ionescu, doctorand în psihologie la UCLA.
Abilitatea de a evita gândirea absolutistă, spun cercetătorii, este strâns legată de accesul cuiva la informație, educație și tehnologie – resurse cărora societățile democratice le acordă prioritate.
Descoperirile, care au fost publicate în jurnalul PLOS One, relevă faptul că respondenții care s-au adaptat la o societate democratică mai târziu în viața lor adultă (45 de ani și peste) manifestă în procent mai mare o gândire absolutistă decât cei care au făcut tranziția la o societate democratică la o vârstă mai tânără. Raluca Furdui, de la Universitatea de Vest din Timișoara, atribuie aceste diferențe unor factori precum cenzura și educația.
Cercetătorii au mai stabilit că evaluativismul – o linie de raționament dependentă de logică și dovezi – este cel mai răspândit printre cei cu cel mai înalt nivel de educație. Patricia Greenfield, profesor de psihologie la UCLA, spune că mediul social propice unei societăți democratice îi determină pe oameni să „renunțe la presupunerea că există un răspuns corect și să evalueze posibilitățile multiple”.
Deși societățile democratice sunt cruciale pentru stimularea gândirii critice, cu siguranță nu o garantează, potrivit ctvnews.ca. Autorii acestui studio adaugă că o supraîncărcare a opiniilor personale, rezultatul rețelelor sociale, împreună cu respingerea adevărului, cum ar fi stridențele politice de „știri false”, ar putea conduce gândirea evaluativă pe direcția opusă. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com