Pe tot globul, creșterea polarizării politice, guvernele populiste, extremismul de extremă dreapta și mișcările giganților tehnologiei au provocat bunăstarea jurnalismului și jurnaliștilor. Profesioniștii mass-media au înregistrat creșteri abrupte ale muncii, efortului psihologic și emoțional legate de online, inclusiv traume și scăderi ale nivelului bunăstării. Un raport UNESCO arată că opinia publică, precum și companiile și comunitățile online nu trebuie să subestimeze atacurile la adresa jurnaliştilor: „Necesitatea de a lucra în aceste spații a dus la o dublă legătură: femeile jurnaliste depind foarte mult de aceleași servicii care sunt cel mai probabil să le expună la violență online”. La asta se adaugă precaritatea muncii jurnalistice, orele imprevizibile și salariile mici, precum și condițiile de muncă la distanță și izolarea sporită de Covid-19.
„Toate acestea indică necesitatea urgentă ca bunăstarea să devină o prioritate pentru jurnalism. Și chiar aș spune: bunăstarea trebuie să devină parte a constructelor normative ale jurnalismului”, punctează Valérie Bélair-Gagnon, pentru niemanlab.org.
Pentru ca jurnalismul să-și îndeplinească obligațiile, bunăstarea trebuie să devină nucleul jurnalismului. Nu contează doar pentru jurnaliștii individuali, ci și pentru știrile în sine și pentru relațiile profesiei cu publicul. „În viitoarea carte The Paradox of Connection: How Digital Media Are Transforming Journalistic Labor, eu și colegii mei Diana Bossio, Avery E. Holton, Logan Molyneux am descoperit că practicile de deconectare sunt cu greu recunoscute în munca de știri. Nu este doar dezactivarea din online și rețelele sociale – practicile de deconectare includ acțiuni tehnice, cum ar fi blocarea sau dezactivarea sunetului, micro-întreruperile de pe platforme, creșterea securității conturilor și renunțarea completă la implicare. Nu toți jurnaliștii au acest privilegiu de a se deconecta”, adaugă Bélair-Gagnon.
Se poate începe cu „micro” modificări pentru a ntroduce bunăstarea ca parte a profesiei, ca o problemă de sănătate publică, cum ar fi rotația oamenilor în sarcini precum gestionarea comentariilor online. Povara nu ar trebui să revină doar jurnaliştilor individuali şi organizaţiilor de ştiri. De asemenea, companiile ar putea să fie mai eficiente în eliminarea sau semnalarea postărilor, comentariilor, meme-urilor, videoclipurilor și imaginilor amenințătoare, rasiste și calomnioase. „Bunăstarea jurnaliștilor conteză, pentru că are implicații asupra a ceea ce este jurnalismul, a ceea ce înseamnă o industrie căreia îi pasă de adevăr și de căutarea cunoașterii, precum și a impactului asupra publicului și democrației”, conchide Bélair-Gagnon. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com