Banca Mondială a propus Ministerului de Finanțe încă din luna martie 2023 o reformă majoră a actualului sistem de impozite și taxe, dar și ”îmbunătățirea semnificativă” a activității de administrare fiscală. Sunt măsuri propuse care, cu excepția notabilă a guvernanților, sunt unanim acceptate de societate: 1. nevoia de reformă a sistemelor de pensii și de salarizare: 2. renunțarea la cota unică de impozitare, dar și măsuri asupra cărora Banca Mondială nu a insistat: 3. reducerea evaziunii și, 4. aducerea la lumină a economiei gri.
Propunerile Băncii Mondiale vizează următoarele reforme:
1. Impozitarea veniturilor din muncă, astfel:
a) renunțarea la cota unică de impozitare – ”reevaluarea avantajelor structurii actuale a ratei impozitului pe venitul personal și luarea în considerare a introducerii unui program progresiv de cote pentru veniturile din muncă”;
b) eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricultură, construcții și IT;
c) reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici prin: fie eliminarea contribuției de 10% la sănătate (și finanțarea integrală a asistenței medicale) fie prin introducerea unui credit rambursabil pentru impozitul pe venitul câștigat care să compenseze o parte din povara contribuțiilor pentru sănătate și/sau pesie pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, Banca Mondială sfătuiește Ministerul de Finanțe să ia în considerare extinderea bazei de contribuție, de exemplu, eliminând scutirea pentru lucrătorii din construcții și pentru pensionarii cu venituri mari.
Ca parte a PNRR, a fost deja convenită un calendar pentru reducerea treptată a reducerilor fiscale pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor să aibă loc între 2025 și 2028. Banca Mondială propune ca pachetul de reforme de mai sus să fie anunțat imediat, dar implementarea coordonată să aibă loc între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028.
2. Impozitarea veniturilor din capital, prin:
•eliminarea impozitului pe tranzacții la vânzarea proprietății rezidențiale și înlocuirea lui cu un impozit pe câștigurile de capital de 10%. Impozitul pe câștigurile de captal ar trebui să se aplice doar proprietăților achiziționate după data anunțării reformei. Măsura reduce veniturile bugetare, dar elimină cheltuielile cu reevaluarea tuturor proprietăților;
•menținerea actualei cote de impozitare de 10% asupra câștigurilor de capital obținute prin intermediar (de exemplu, un fond de investiții);
•creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se potrivi cu impozitarea majorității celorlalte forme de venit din capital.
3. Impozitul pe proprietate
•schimbarea sistemului – ”Trecerea de la un sistem bazat pe zonă la unul bazat pe valoarea de piață pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Luarea în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitelor pe teren și clădiri într-un singur impozit, care ar permite ca valorile de piață să fie mai ușor estimate pe baza tranzacțiilor de pe piață”;
•majorarea impozitelor – ”Odată cu trecerea la o bază de impozitare ce ține cont de valoarea de piață, reevaluarea întregii structuri a impozitelor în vederea creșterii veniturilor totale peste nivelul actual (un nivel scăzut în rândul țărilor UE)”;
•reducerea ariei scutirilor de impozit pe proprietate la contribuabilii cu venituri mici, vârstnici, clădiri guvernamentale și la un număr cât mai limitat posibil de ONG-uri. Efectuarea unei reevaluări periodice și a unei analize cost-beneficiu a scutirilor fiscale pe proprietate.
4. Impozitul pe profit
•reformarea stimulentelor din impozitul pe profit pentru a îmbunătăți eficacitatea și transparența;
•simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare: o deducere unică, mărită, eliminând scutirea actuală pentru întreprinderile nou-înființate în domeniul cercetării și dezvoltării. Revizuirea și clarificarea definirii cheltuielilor de cercetare și dezvoltare eligibile;
•reevaluarea eficienței scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite – ”Dacă scopul principal este de a stimula investițiile, atunci luați în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a sferei de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu a fost întreprinsă reevaluarea eficacității regimului existent”;
•eliminarea reducerilor de impozit pe profit pentru companiile care cresc capitalul propriu. ”Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar între 2021-2025, este o măsură ineficientă deoarece reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de companiile care nu își cresc capitalul propriu”;
•reevaluarea periodic a stimulentelor fiscale corporative, pentru a vă asigura că acestea își ating obiectivele în mod eficient, publicați estimări ale cheltuielilor fiscale pentru fiecare stimulent într-un raport anual de cheltuieli fiscale.
5. Regimul microîntreprinderilor
•scăderea pragului de eligibilitate la regimul microîntreprinderilor până la egalarea pragului de TVA (în prezent 88.500 euro). Pentru a acorda întreprinderilor timp să se adapteze, această reformă ar putea fi implementată în mod treptat, până în 2025;
•implementarea unor reguli de consolidare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor doar cu scopul de a se încadra în regim de microîntreprindere;
•eliminarea posibilității de a deduce cheltuieli specificate din cifra de afaceri: acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce oportunitățile de evaziune fiscală. Ar putea fi aplicată o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri);
•efectuarea unei reevaluări a ratei de impozitare pe cifra de afaceri. Argument: ”Rata de 1% propusă implică o marjă de profit de aproximativ de 6,25%, care este, probabil, sub marja de profit reală a majorității microîntreprinderilor“;
•eliminarea plafonului contribuțiilor sociale aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon similar al contribuțiilor sociale atât angajaților, cât și lucrătorilor independenți.
6. Impozitarea consumului de energie
•eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale, termoficare). O condiție prealabilă necesară pentru reforma prețurilor la energie este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili ar trebui, în mod ideal, să înceapă în 2024 și să se finalizeze în 2030;
•introducerea costurilor suplimentare pentru emisiile de carbon (de exemplu, prin rate mai mari ale accizelor). Estimarea Băncii Mondiale este că prețurile combustibililor fosili vor trebui să crească până în 2030 cu aproximativ 50% la benzină, 62% la motorină, 34% la GPL, 55% la kerosen,113 % la cărbune, 32 % la gaze naturale și 7 % la electricitate în raport cu nivelurile de referință;
•folosirea unei părți din veniturile generate pentru a compensa grupurile vulnerabile.
7. Lărgirea bazei de TVA
Pe termen scurt, Banca Mondială spune că România ar trebui să ia în considerare: eliminarea cotelor reduse de TVA, cum ar fi cele percepute la restaurante, cazare la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.
Pe termen mai lung, ”și numai după încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie”, ar trebui luată în considerare eliminarea cotelor reduse de TVA la alimente, produse farmaceutice, furnizare apă, lemn de foc si termoficare. Pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de o astfel de reformă, Banca Mondială spune că reforma ar trebui completată cu sprijin pentru gospodăriile cele mai sărace.
8. Reforma ANAF
Când vine vorba despre fiscalitate, Banca Mondială precizează: ”Trebuie avut în vedere și faptul că sunt necesare îmbunătățiri semnificative în administrarea fiscală în România”. Raportul Băncii Mondiale recomandă Ministerului de FInanțe să finalizeze procesul de digitalizare al ANAF angajat prin PNRR. ”Este esențial ca acest proces major de digitalizare să fie finalizat cu succes. Mai mult, este, de asemenea, nevoie de investiții suplimentare în capacitatea de administrare fiscală, în special pentru a aborda lipsa actuală de personal în domenii cheie, cum ar fi managementul riscurilor și auditul, precum și investiții suplimentare în formarea personalului”, arată raportul BM.
Banca Mondială a mai încercat în trecut să convingă România să modernizeze activitatea Fiscului, dar, sub guvernarea PSD, în 2018, a eșuat. Între reformele considerate esențiale de BM sunt enumerate:
•reformarea sistemului de pensii (inclusiv pensiile speciale) pentru a aborda aspectele legate de echitate într-o manieră sustenabilă din punct de vedere fiscal
•restructurarea sistemului public de salarizare pentru a se concentra mai mult pe performanță și echitate
•introducerea treptată a bugetării bazate pe programe în administrația centrală.
„Acestea sunt reforme cheie care vor consolida legăturile dintre resursele publice și rezultate și ar trebui să contribuie la atenuarea unora dintre presiunile bugetare în curs”.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia