Statele cele mai bogate ale lumii își fac (încă un) „club” – de data aceasta unul climatic. Imaginat de actualul cancelar al Germaniei pe când era ministru de Finanțe, noul club va reuni țări „ambițioase, îndrăznețe și cooperante”. „Termenii de referință” de patru pagini a Clubului – un fel de… Constituție – îl descriu ca pe un „forum interguvernamental de discuții, cu ambiție ridicată”. „Avem nevoie de mai multă ambiție pentru a ne atinge obiectivele climatice. Cu Climate Club, ne asigurăm că și noi putem îndeplini acest angajament”, a explicat Scholz când a lansat ideea noului club, situat practic în interiorul altuia – statele G7. Pe scurt și pentru oricine dorește să citească printre rânduri, clubul ar ajuta țările cu obiective climatice mai agresive „să-și mențină competitivitatea și să se asigure că protecția climei devine un avantaj de valoare și nu un dezavantaj”.
Clubul Climatic va fi centrat pe trei piloni. În primul rând, politici ambițioase de „atenuare” a intensității emisiilor din economiile participante, în care membrii împărtășesc cele mai bune practici – cum ar fi stabilirea explicită a prețului carbonului, notează Politico. Un al doilea pilon va fi transformarea comună a industriei prin agenda de decarbonizare industrială, pactul de acțiune pentru hidrogen și extinderea piețelor pentru produse industriale verzi. Al treilea reper major al Clubului Climatic vor fi parteneriatele și cooperarea, declarația evidențiind „Parteneriatele pentru tranziție energetică justă” (JETP), mai exact scheme adaptate țărilor în curs de dezvoltare, care ar putea primi sprijin financiar și transferuri de tehnologie în funcție de nivelul lor de… ambiție climatică.
Planul acestui club a fost întâmpinat cu un amestec de confuzie și curiozitate de către partenerii G7 atunci când a fost lansat. Dar nedumerirea nu a durat mult – în fond, propunerea venea din partea Germaniei. Țările cele mai bogate ale lumii au declarat rapid că vor „colabora cu partenerii pentru stabilirea unui Club Climatic internațional deschis, în conformitate cu regulile internaționale”.
Lansarea Clubului Climatic este departe de a fi finalizată și se estimează că se va întâmpla efectiv la COP28, în decembrie 2023. Până atunci este timp să se „cristalizeze” ultimele direcții și pentru inițiatori de a se asigura că imaginea este una de succes. Oricum, ideea nu este una nouă. Cu puțin timp înainte ca Scholz să anunțe că țările G7 au fost de acord cu condițiile Clubului „său”, Administrația Biden a propus UE ceva similar, o variațiune pe aceeași temă, mai precis crearea unui consorțiu pentru a stimula comerțul cu metale a căror producție emite mai puțin CO2, creând în același timp tarife speciale pentru oțelul mai puțin „verde”, scria la acel moment The New York Times. Trebuie menționat că geopolitica și-a „băgat coada”: unele cerințe ale „statutului” cubului vor împiedica probabil aderarea Chinei…
Ca în cazul oricărui alt club exclusivist, și acesta este centrat pe termeni ambițioși, sonori și… vagi. Mai ales la capitolul ajutor pentru statele în curs de dezvoltare. Va fi cel puțin interesant de urmărit ce va face pe această direcție noul club, în condițiile în care statele bogate ale lumii nu reușesc oricum de peste zece ani să-și îndeplinească promisiunea de a aloca fonduri pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice spre statele cel mai puțin responsabile pentru încălzirea globală. Dar, firește, membrii elitistului club al întâilor luptători pentru combaterea schimbărilor climatice pot ajuta aceste țări… dacă doresc.
Roxana Istudor
Foto: Facebook