Pietrele lui Scorilo. Pe traseul turistic Muntele Mic – Poiana Mărului, pe valea Scorilo, legenda spune că ar fi îngropat acolo regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal (la Sarmizegetusa s-a descoperit celebra inscripţie „Decebalus per Scorilo”). Interesul pentru această zonă s-a manifestat de pe vremea dacilor, aici găsindu-se numeroase vestigii arheologice. Cel mai important pare a fi un altar păgân, aflat la altitudinea de 1200 m pe versantul nordic al masivului Muntele Mic. Denumită de localnici „Pietrele Scorilei”, zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci. Mitul: Cel mai „tentant” mit este cel al comorii lui Scorilo (atestat de izvoare istorice drept părinte al lui Decebal datorită inscripţiei găsite la Sarmizegetusa – „Decebal, fiul lui Scorilo“). Legenda spune că spre sfârşitul vieţii sale, când se temea că ar putea fi învins de romani şi pentru ca tezaurul dacic să nu cadă în mâinile duşmanilor, Scorilo şi-a îngropat comoara. Locul prezumtiv este pe undeva prin apropierea staţiunii Poiana Mărului, ceea ce a adus aici, de-a lungul timpului, nenumăraţi căutători de comori.
Comoara regelui dac Scorilo. Pietrele Scorilo, Cleanțul Scorilo, Cioaca (Creasta), Scorilo sunt nume vechi, încă din timpul dacilor, care au rămas și s-au transmis peste veacuri, împreună cu credința că ar exista o comoară a regilor daci în această zonă. În urma unui sondaj printre ciobanii mai în vârstă, s-au desprins mai multe lucruri interesante, ce duc la o cunoaștere a locului din multe puncte de vedere (despre care, însă, localnicii nu prea doresc să vorbească, considerând tema un fel de temă sacră). Ei spun că, în stânca lui Scorilo, cu un perete drept, se găsește, undeva în centru, la o distanță de 40 m de la poale și 40m de la culme, o peșteră unde este ascunsă o comoară. Locul ar fi marcat de prima rază de soare ce-și trimite lumina peste creasta numită Buza Nedeii și cade pe mijlocul peretelui, la răsăritul soarelui, în ziua de 21 iunie, ziua solstițiului de vară. Acest lucru este destul de greu de acceptat. Într-o stâncă formată din șisturi cristaline, peșterile naturale nu se pot forma. Printr-o cercetare mai amănunțită a stâncii, nu a fost găsită decât o încăpere laterală ce pare că a fost săpată în stâncă, ca un adăpost pentru ciobanii ce urcau spre Muntele Mic. În urma unor observații amănunțite ale locului indicat, se poate vedea un fel de copertină, ca o adâncitură. Pentru elucidarea acestei legende, pot fi efectuate cercetări amănunțite ale acestui perete din stânca lui Scorilo. Acum, în urma descoperirilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, știm că a existat un rege dac cu numele Scorilo, iar numele lui s-a păstrat în zonă fără a fi schimbat. Din legendele care abundă în zonă, credem tot mai mult că dacii aveau o viață religioasă ce se leagă de munte și de măreția acestor înălțimi. Poiana Mărului a fost, de veacuri, locul de popas al oierilor ce urcau spre locurile de pășunat de pe aceste înălțimi, lucru ce a făcut ca locuitorii satelor ce-și pășteau oile în zona masivului Gugu să poarte numele de gugulan.
Pr. Romulus FRÎNCU