Invadarea Ucrainei, pe 24 februarie 2022, a declanșat un război care a ucis zeci de mii de oameni, a devastat orașe și a lovit economia țării. La aproape un an, bilanțul este teribil.
Pierderi militare
Potrivit ultimelor estimări din Norvegia, conflictul a rănit sau ucis 180.000 de soldați ruși și 100.000 de soldați ucraineni. Alte surse occidentale estimează că războiul a provocat 150.000 de victime de fiecare parte. Prin comparație, aproximativ 15.000 de soldați sovietici au fost uciși într-un deceniu întreg de lupte în Afganistan, din 1979 până în 1989, scrie Euractiv.
Soldații ucraineni folosesc adesea termenul „carne de tun” pentru a-i descrie pe rușii trimiși la moarte de-a lungul liniei frontului. Ei sunt adesea recruți slab pregătiți, care au șanse mici împotriva forțelor ucrainene hotărâte să-și apere țara. Alții sunt condamnați recrutați în închisorile rusești pentru a mări rândurile grupului paramilitar rus Wagner, despre care Kievul și aliații săi spun că sunt dislocați în misiuni aproape imposibile cu echivalentul unei arme îndreptate spre cap.
Asaltul și-a luat amploare și în partea ucraineană, așa cum arată steagurile naționale nesfârșite albastre și galbene care fluturează deasupra cimitirelor din țara bătută.
Pierderile civile
Până la momentul în care forțele Moscovei au preluat controlul asupra Mariupolului, la sfârșitul lunii mai, după trei luni de bombardamente puternice, orașul-port din sud a fost redus la o mare de moloz presărată cu corpuri neînsuflețite.
Kievul a declarat că cel puțin 20.000 de civili ucraineni au fost uciși. În total, între 30.000 și 40.000 de civili și-au pierdut viața la nivel național în conflict, arată surse occidentale.
La sfârșitul lunii ianuarie, Organizația Națiunilor Unite a estimat că 18.000 de civili au fost uciși sau răniți în lupte, dar a menționat că cifra reală este probabil mult mai mare.
Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 400 de copii au fost uciși. Organizația Națiunilor Unite arată că majoritatea civililor uciși și-au pierdut viața în timpul bombardamentelor rusești.
Pe termen lung, minele vor fi, de asemenea, o amenințare uriașă pentru civili.
Kievul spune că 30% din teritoriul ucrainean a fost contaminat. Experții avertizează că deminarea ar putea dura zeci de ani.
Crime de război
Mai multe imagini au ajuns să simbolizeze impactul devastator al războiului asupra ucraineanilor de rând. Când jurnaliștii AFP au intrat în suburbia Bucha, din Kiev, pe 2 aprilie 2022, au găsit o stradă plină de trupuri de civili. Un bărbat căzuse de pe bicicletă, altul avea încă o geantă de cumpărături în mână, un altul avea mâinile legate la spate.
Câteva zile mai târziu, jucăria unui copil zăcea însângerată într-o gară din orașul Kramatorsk, din est, după ce o rachetă rusească a lovit în timp ce mii de civili așteptau un tren pentru a fugi. Cel puțin 57 de civili au fost uciși.
Oameni din întreaga lume au văzut fotografia unei femei însărcinate evacuată dintr-un spital din Mariupol, după un bombardament. Nici ea, nici copilul ei nu au supraviețuit.
Aproximativ 65.000 de crime de război potențiale au fost raportate de-a lungul războiului, spune comisarul pentru Justiție al Uniunii Europene, Didier Reynders.
Anchetatorii ONU au acuzat Rusia că a comis crime de război „la scară masivă” în Ucraina – bombardamente, execuții, torturi și violențe îngrozitoare.
Kievul susține că Moscova a deportat cu forța peste 16.000 de copii în Rusia sau în zonele controlate de separatiștii susținuți de Moscova.
Pe de altă parte, mai multe ONG-uri au condamnat Ucraina, între timp, pentru încălcarea drepturilor prizonierilor de război ruși, dar la o scară mult mai mică.
Curtea Penală Internațională a lansat anul trecut o anchetă privind crimele de război și crimele împotriva umanității, dar nici Rusia, nici Ucraina nu sunt member ale Curții de la Haga.
Kievul face, în schimb, presiuni pentru înființarea unui tribunal special care să judece Moscova pentru crima de agresiune, deoarece consideră că aceasta este o modalitate de a realiza o justiție mai rapidă și de a viza mai ușor oficialii de rang înalt ai Kremlinului.
Prima linie de 1.500 km
Pe frontul de luptă de est, sate și orașe întregi zac în ruine, iar pământul este presărat cu cratere uriașe.
Printre punctele fierbinți se numără și orașul Bakhmut, numit „iadul pe pământ” de mulți soldați ucraineni, unde militarii ruși și mercenarii Wagner s-au confruntat constant în ultimele săptămâni.
Câteva mii de civili încă locuiesc în oraș, așezați în pivnițe fără apă curentă sau electricitate, asumându-și mari riscuri atunci când se aventurează după aer curat, mâncare, apă sau combustibil.
Trupele Moscovei ocupă aproape o cincime din Ucraina, potrivit cifrelor Institutului pentru Studiul Războiului din SUA. Dar partea ucraineană afirmă că forțele țării au reușit să recupereze aproximativ 40% din teritoriul ocupat după invazie.
Economie distrusă
Luptele au fost concentrate în estul Ucrainei de când forțele ruse s-au retras din nordul țării, ca urmare a eșecului de a captura Kievul. În aceste zone, casele, afacerile și fabricile au fost devastate.
La nivel național, Rusia a vizat în mod repetat infrastructura energetică cheie în ultimele luni, provocând întreruperi de curent și lăsând milioane de oameni fără încălzire în iarnă.
Banca Mondială a anunțat că se așteaptă ca economia țării să se contracte cu 35% pentru 2022. Școala de Economie din Kiev a estimat că înlocuirea întregii infrastructuri devastate de război va costa circa 138 miliarde de dolari.
Într-o țară renumită pentru exporturile de cereale și ulei de floarea-soarelui, războiul a cauzat pierderi economice de peste 34 miliarde de dolari în sectorul agricol.
Aproximativ 3.000 de școli și 239 de situri culturale au fost afectate de lupte, arată fondul cultural al ONU.
Reconstruirea Ucrainei ar costa aproximativ 349 miliarde de dolari, a constatat o evaluare comună a guvernului ucrainean, Comisiei Europene și Băncii Mondiale. „Invadarea Ucrainei de către Rusia continuă să genereze un bilanț teribil”, a declarat Anna Bjerde, de la Banca Mondială.
Milioane de refugiați
Peste opt milioane de ucraineni au fost forțați să fugă din Ucraina de la izbucnirea războiului, susține agenția ONU pentru refugiați, cea mai mare criză de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Polonia vecină găzduiește cea mai mare parte a acestor refugiați, cu peste 1,5 milioane dintre ei. Peste cinci milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării.
Moscova anunță că alte cinci milioane de oameni au căutat refugiu în Rusia, deși Kievul i-a acuzat pe ruși că au efectuat „evacuări forțate”.
Ajutor militar occidental
Când Rusia a invadat, forțele armate ucrainene aveau în cea mai mare parte echipament militar învechit, din epoca sovietică, pentru a se apăra. Kievul și-a îndemnat în mod repetat aliații occidentali să-i trimită armament modern, de la sisteme de apărare antiaeriană la tancuri grele.
Printre ajutoare, Statele Unite au expediat lansatoare de rachete de precizie Himars, cu o rază de acțiune de 80 km, cu mult superioară celei a echipamentelor rusești, despre care analiștii spun că au contribuit la schimbarea valului în această toamnă în lupta împotriva rușilor din regiunea Harkov, din nord-est și regiunea Herson, în sud.
Până în noiembrie, aliații Kievului au promis un ajutor militar de peste 37 de miliarde de euro, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială.
Această cifră nu include ultimele anunțuri conform cărora Statele Unite, Canada și mai multe țări europene vor trimite Ucrainei tancuri de luptă moderne. (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia