◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro12.05.2024

Susținerea jurnalismului local ar economisi sute de milioane de dolari pentru contribuabili și statul american. Date, fapte, studii

Prăbușirea știrilor locale în ultimele două decenii peste Ocean se traduce, în cifre, prin două ziare care se închid în fiecare săptămână, în medie. Aproximativ 1.800 de comunități care înainte aveau știri locale acum nu mai au. Multe dintre cele care încă sunt „agățate” sunt forțate să se descurce cu personalul minim, deoarece proprietarii lor, adesea firme de capital privat, caută să scadă costurile. Numărul angajaților din redacțiile ziarelor a scăzut cu 57% din 2008 până în 2020, potrivit unui studiu Pew Research, ceea ce a condus la mii de „ziare fantomă”, care abia își acoperă comunitățile.

„Întregul concept de autoguvernare democratică depinde de faptul că oamenii știu ce fac funcționarii publici. Acest lucru este imposibil fără o presă de supraveghere. Cercetătorii au legat declinul știrilor locale de scăderea participării alegătorilor și de rate mai mari de corupție, împreună cu polarizarea sporită și aleșii mai extremi din punct de vedere ideologic. Recent, am ajuns să realizez că am ignorat un argument mai convingător: finanțarea știrilor locale s-ar plăti mai mult decât de la sine. Spre deosebire de alte probleme aparent insolubile, dispariția știrilor locale nu ar costa foarte mulți bani pentru a se inversa. Jurnaliştii nu sunt compensaţi deosebit de bine. Presupunând un salariu mediu de 60.000 de dolari (generos după standardele industriei), ar costa doar aproximativ 1,5 miliarde de dolari pe an pentru a susține 25.000 de posturi de reporter local, o estimare aproximativă a numărului care au dispărut la nivel național în ultimele două decenii. Adică două sutimi dintr-un procent din cheltuielile federale în 2022”, notează Steven Waldman, potrivit theatlantic.com.

Ce fac oficialii guvernamentali când nimeni nu se uită? Adesea, ei se îmbogățesc pe ei înșiși sau pe aliații lor pe cheltuiala contribuabililor. În anii 2000, la câțiva ani după închiderea ziarului său local, orașul Bell, California, o comunitate cu venituri mici, în majoritate latină, a crescut salariul managerului orașului la 787.637 de dolari și pe cel al șefului de poliție la 457.000 de dolari. Los Angeles Times a demascat în cele din urmă afacerea, iar mai mulți oficiali ai orașului au ajuns în închisoare. Procurorii i-au acuzat că i-au costat pe contribuabili cel puțin 5,5 milioane de dolari prin salariile lor umflate. Acestea au fost aprobate la ședințele municipale, iar dacă măcar un reporter (să zicem, cu un salariu de 60.000 de dolari) ar fi fost prezent, orașul ar fi putut economisi milioane de dolari.

 

Investigațiile care descurajează „mașinațiunile”

Uneori munca jurnaliştilor determină anchete guvernamentale în sectorul privat, care, la rândul lor, produc amenzi care ajung în contul bancar al publicului. După ce Tampa Bay Times a descoperit că un reciclator de baterii își expune angajații și comunitatea din jur la niveluri ridicate de plumb și alte toxine, autoritățile de reglementare au amendat compania cu 800.000 de dolari. O investigație ProPublica asupra titlurilor de valoare îndoielnice ale unei firme, garantate cu ipoteci, a determinat investigații ale Comisiei de Securitate și Schimb, care, în cele din urmă, a dat amenzi de 435 de milioane de dolari. În alte cazuri, organizațiile locale de știri returnează banii direct consumatorilor, forțând un comportament mai bun din partea instituțiilor private. MLK50, o redacție locală din Memphis, a făcut echipă cu ProPublica pentru a raporta că Methodist Le Bonheur Healthcare a dat în judecată peste 8.300 de oameni, mulți dintre ei săraci, pentru facturile de spitale neplătite. Ca răspuns, instituția a șters datorii de aproape 12 milioane de dolari.

Desigur, majoritatea activității jurnalismului nu se transformă chiar atât de rapid în numerar. Un studiu al emisiilor toxice la 40.000 de fabrici a constatat că atunci când ziarele au raportat despre poluare, emisiile au scăzut cu 29% în comparație cu instalațiile care nu au fost investigate. Un alt studiu, realizat de cercetătorii Pengjie Gao, Chang Lee și Dermot Murphy, a analizat ofertele de obligațiuni în comunitățile cu și fără știri locale din 1996 până în 2015 și a constatat faptul că pentru fiecare ofertă de obligațiuni, costurile de împrumut au fost cu cinci până la 11 puncte de bază mai mari în comunităţile mai puţin acoperite de știri. Acest lucru s-a tradus în costuri suplimentare de 650.000 de dolari, în medie.

 

Anchete care generează reforme salvatoare de vieți

În cartea sa „Democracy’s Detectives: The Economics of Investigative Journalism”, profesorul de la Stanford James Hamilton a analizat o serie realizată de KCBS, din Los Angeles, care a descoperit un program defectuos de inspecție a restaurantelor. Expunerea a determinat solicitarea ca restaurantele să-și afișeze scorurile inspecțiilor, ceea ce a dus, la rândul său, la o scădere cu 13,3% a internărilor la spitale pentru toxiinfecții alimentare. Hamilton a estimat o economie de aproximativ 148.000 de dolari. Într-un alt studiu de caz, Hamilton a analizat o serie a Raleigh News & Observer, care a constatat că, deoarece sistemul de justiție penală de stat nu a ținut evidența în mod adecvat a celor aflați sub supraveghere, 580 de persoane aflate în probațiune în Carolina de Nord au ucis între 2000 și 2008. După ce statul a implementat reforme, crimele comise de persoane aflate în probațiune au scăzut semnificativ. Aplicând „valoarea vieții umane” statistice utilizate de Departamentul Transporturilor din SUA, Hamilton a concluzionat că societatea a economisit aproximativ 62 milioane de dolari doar în primul an după modificările politicii. Serialul a costat doar aproximativ 200.000 de dolari pentru a fi produs…

În mod ideal, investițiile în știrile locale ar proveni de la guvernul federal, care are mai multă libertate de a gândi pe termen lung decât statele și municipalitățile. „Coaliția Rebuild Local News susține legislația care ar oferi un credit fiscal rambursabil pentru organizațiile de știri care angajează reporteri locali și o reducere fiscală pentru întreprinderile mici care fac reclamă în știrile locale. O nouă versiune a proiectului de lege tocmai a fost introdusă în Camera Reprezentanților de către republicana Claudia Tenney și democratul Suzan DelBene. Filantropii cu minte civică concentrați pe donații cu impact mare ar trebui să investească, de asemenea, în știrile locale, având în vedere rentabilitatea. Este imposibil de cuantificat cu exactitate câți bani ar fi generați pentru guvern și consumatori prin restabilirea sănătății știrilor locale. Și este aproape la fel de greu de negat că investiția s-ar plăti foarte bine”, conchide Waldman. (redacția UZPR)

Foto: Mahesh Patel/Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *