◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.05.2024

Celebrul cimitir Pere-Lachaise, din Paris, un loc „plin de viață”

Cu circa 3 milioane de vizitatori anual, cimitirul Pere-Lachaise din estul Parisului este una dintre cele mai cunoscute necropole din lume, unde îşi dorm somnul de veci Oscar Wilde, Jim Morrison sau Edith Piaf, însă, potrivit directorului său, Benoit Gallot, majoritatea vizitatorilor nu au idee câtă… viaţă ascunde acest cimitir printre pietrele sale funerare, scrie EFE. „Unde se află mormântul lui Dracula?” – la astfel de întrebări trebuie să răspundă des Benoit Gallot, care în 2022 a publicat o carte în care desfiinţează tabuurile legate de faimosul cimitir.

În „La vie secréte d’un cimetiére” (Viaţa secretă a unui cimitir, apărută la editura Les Arenes – n.r.), Gallot atacă stereotipurile despre cimitirul „trist, deprimant şi blestemat” şi zvonurile care circulă în jurul acestuia. „Există vegetaţie, copaci, animale sălbatice, este o bogăţie neaşteptată, nu doar moarte”, povesteşte Gallot despre cimitirul deschis în 1804, considerat primul de acest fel din epoca modernă şi care, cu cele 43 de hectare ale sale, este cel mai mare spaţiu verde din interiorul Parisului.

Printre cele 70.000 de morminte şi 27.000 de urne cu cenuşă, la Pere-Lachaise îşi fac veacul vulpi – care, în mod surprinzător, s-au instalat în cimitir de când cu restricţiile anticoronavirus – cucuvele şi arici, la umbra unor exemplare magnifice de castan şi cedru.

În mijlocul vegetaţiei se află pietrele funerare ale unor artişti iluştri, precum Frederic Chopin, Moliere, Marcel Proust, Amedeo Modigliani, Miguel Angel Asturias sau Georges Bizet, care împart spaţiul cu diverse opere arhitecturale şi peisagistice, cum este cazul monumentului dedicat tuturor defuncţilor al sculptorului francez Paul-Albert Bartholomé.

 

Zvonuri, legende şi misticism

Animaţi de misticism şi de legende, unii sunt convinşi că faimosul conte Dracula este înmormântat aici; alţii încurajează propagarea diverselor zvonuri, cum este cel referitor la exhumarea şi repatrierea în Statele Unite ale Americii a rămăşiţelor pământeşti ale lui Jim Morrison, solistul vocal al trupei The Doors. „Se crede că aici este un loc blestemat, sunt întrebat deseori dacă Dracula este înmormântat aici, sunt unii care spun că au văzut fantome, primesc solicitări din partea vânătorilor de fantome. Eu unul nu am remarcat nimic paranormal”, dă asigurări Gallot, care locuieşte în interiorul cimitirului împreună cu familia.

Este la fel de adevărat că cimitirul Pere-Lachaise a trecut şi prin perioade mai agitate. „Acum s-au calmat mult lucrurile, au trecut 50 de ani de la moartea lui, dar în anii ’80 (ai secolului trecut – n.r.), adepţii lui Morrison veneau la mormântul lui să se drogheze, să bea, ba chiar să facă sex”, povesteşte Gallot. Nebunia cea mai recentă apărută în jurul acestui mormânt vizitat anual de milioane de oameni o reprezintă sute de gume de mestecat lipite pe un copac aflat în imediata apropiere a locului de veci, un fenomen inexplicabil pentru Gallot. Între timp, administratorii cimitirului au înconjurat trunchiul copacului cu un fel de traversă făcută din surcele, pe care oamenii continuă să lipească în voie gumă de mestecat.

 

Ritualuri voodoo şi ceremonii de spiritism

Gallot vorbeşte în cartea sa şi despre sporadice descoperiri dezgustătoare: groapa unui mormânt abandonat era umplută cu stârvurile a 200 de pui, având probabil legătură cu un ritual voodoo. Însă cele mai obişnuite sunt ritualurile fără conotaţii macabre, spune Gallot. Este cazul mormântului lui Antoine Parmentier (1737-1813), cel care a introdus în gastronomia Franţei cartoful, până atunci un aliment destinat porcilor. Mormântul său este decorat cu tuberculi de cartof de diferite mărimi şi forme. Unii dau frâu liber imaginaţiei şi le desenează cartofilor ochi, gură, nas şi le înfig beţişoare pe post de mâini sau picioare.

Un alt ritual straniu are loc la mormântul altui francez, Allan Kardec (1804-1869). Fondatorul doctrinei spiritismului, denumită şi kardecism, are unul dintre cele mai „înfloritoare” morminte din cimitirul Pere-Lachaise. Potrivit legendei, autorul „Cărţii spiritelor” (1857) declarase cu puţin timp înainte de moartea sa că, cine va veni să-i viziteze mormântul, să atingă ceafa bustului amplasat pe mormânt, să-şi pună o dorinţă şi, dacă aceasta se va îndeplini, să revină cu flori pe care să le pună în jurul mormântului. „Este unul dintre mormintele cele mai vizitate, fără nicio îndoială, pot fi văzuţi mulţi brazilieni”, a declarat pentru EFE unul dintre vizitatorii constanţi, Calixte Antunez, o aluzie la faptul că spiritismul kardecian a făcut furori în rândul a milioane de brazilieni. Antunez, care locuieşte la câţiva metri de cimitir, este familiarizat cu locul. Cunoaşte anecdote şi povestiri, precum cea a lui Victor Noir (1848-1870). De exemplu, multe femei ating părţile intime ale statuii funerare care îl reprezintă pe acest jurnalist ucis de un văr al lui Napoleon al III-lea, primul preşedinte şi ultimul monarh al Franţei, deoarece se crede că statuia are darul de a vindeca problemele de fertilitate ale cuplurilor. (agerpres.ro)

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *