10 curiozități
1. Teritoriile
Numele de Olanda face trimitere la doar două provincii ale Regatului, istoric Olanda a fost zona care a contribuit cel mai mult la economia şi bogăţia regatului, devenind astfel un nume comun pentru a indica întreaga ţară, deşi incorect (cf. site-ul https://www.descopera.ro/cultura/19134306-10-lucruri-pe-care-sigur-nu-le-stiai-despre-olanda, postat pe 17 mai 2020). Ca o curiozitate a istoriei colonialismului, trei insule din Caraibe sunt încă parte a Olandei: Bonaire, Saint Eustatius şi Saba, cetăţenii lor sunt olandezi şi pot vota la alegerile europene.
2. Regele Willem-Alexander
Odată cu abdicarea reginei Beatrix în anul 2013, regale Willem a devenit primul rege al Ţărilor de Jos de la moartea străbunicului său, Willem al III-lea în anul 1930.
3. Morile de vânt
În Țările de Jos există peste 1.000 de mori de vânt încă din 1850, folosite în mod tradiţional într-o varietate de scopuri, de la irigarea câmpurilor la măcinarea grâului, din care doar câteva mai funcţionează în scop comercial. Zona Kinderdijk a fost declarată patrimoniu mondial UNESCO şi adăposteşte 19 mori de vânt tradiţionale.
4. Florile
Aproape 80% din bulbii de flori din lume provin din Olanda, majoritatea fiind lalele, ceea ce face din această ţară cel mai mare exportator de lalele din lume. Mii de Oameni se adună să vadă câmpurile frumoase pe măsură ce infloresc; Haarlem găzduieşte multe câmpuri comerciale, precum şi o paradă de flori; tot în Țările de Jos există şi parcul Keukenhof, care prezintă sute de soiuri de flori.
5. Lalelele
Toate soiurile de lalele noi sunt înregistrate de către Koninklijke Algemeene Vereeniging voor Bloembollencultuur (KAVB), care listează astfel peste 8.000 de tipuri: lalelele nu sunt originare din Olanda, fiind importate din Turcia în secolul al XVI-lea, dar au jucat un rol vital în cultura olandeză. În anii 1630, „mania lalelelor” a cuprins ţara şi a făcut ca preţurile să crească până când bulbii costau la fel de mult precum o casă, iar asta a atras un număr mare de fermieri să-şi schimbe culturile; când industria lalelelor s-a prăbuşit brusc, aceştia au căzut în sărăcie.
În iarna 1944/45 a celui de-Al Doilea Război Mondial, olandezii au descoperit că bulbii de lalea pot fi şi o sursă de hrană; acum, în fiecare a treia sâmbătă din ianuarie, olandezii sărbătoresc Ziua Naţională a Lalelelor, începutul oficial al sezonului acestor flori, marcat cu festivaluri de cules flori.
6. Cea mai dens populată țară
Excluzând microstate precum Vatican sau Monaco, Olanda este cea mai dens populată ţară, cu aproximativ 17 milioane de oameni care ocupă 41.500 de kilometri pătraţi; Banca Mondială estimează densitatea populaţiei olandeze la aproximativ 500 de persoane pe kilometru pătrat.
7. Berea
Unul dintre cele mai importante exporturi ale economiei olandeze este berea, statisticile arată că se află pe locul doi pe plan mondial, fiind depăşită doar de către producătorii mexicani în 2010.
8. Ciclismul
Statisticile arată că în Olanda există peste 18 milioane de biciclete, acestea depăşind numărul locuitorilor, care parcurg cu bicicleta, în medie, 2,9 km pe zi. Un studiu al Universităţii Rutgers arată că Țările de Jos au cele mai mici rate de răni grave la un milion de kilometri realizaţi pe bicicletă. Acest lucru se datorează celor 35.000 km de piste, dar şi faptului că bicicletele sunt tratate în trafic ca maşinile De asemenea, bicicletele trebuie să aibă semnalizare, iar folosirea acestora sub influenţa alcoolului sau în stare de ebrietate este ilegală.
Din nefericire, furtul de biciclete este ridicat, cu peste 100.000 de furturi raportate în fiecare an şi aproximativ 300.000 de furturi nereportate.
9. Corporaţiile şi bursa
Prima companie multinaţională, acţiunile şi bursa au origini olandeze, Compania Olandeză a Indiilor de Est este recunoscută drept prima companie cu adevărat multinaţională şi prima care a emis acţiuni în 1602. A înfiinţat Bursa din Amsterdam în acelaşi an.
În acord cu patrimoniul lor colonial, olandezii au fost primii care au dezvoltat certificarea comerţului echitabil; astfel, au lansat certificatul Max Havelaar, în anii ’80 ai secolului al XIX-lea; Max Havelaar a fost inițial un roman olandez scris de Multatuli (Eduard Douwes Dekker), a cărui acțiune se petrece în Insula Java și denunță exploatarea colonială în Indiile de Est olandeze. Publicat în 1860 la Amsterdam, acest roman scris în 1859 la Bruxelles, spune povestea unui oficial colonial olandez care se revoltă împotriva opresiunii suferite de poporul javanez din Indiile de Est olandeze, o fostă colonie a Țărilor de Jos.
10. Mediul înconjurător
Guvernul olandez intenţionează să interzică vânzările de benzină şi autovehicule pe motorină în 2025 pentru a încuraja energia verde.
Proiectul legislativ a fost adoptat de camera inferioară a Parlamentului şi mai trebuie ratificată de Senat: obiectivul guvernanţilor este acela ca în viitor în Olanda să existe doar maşini electrice.
Bursa de valori de la Amsterdam
A devenit cel mai important centru european de tranzacţionare a acţiunilor, în contextul în care Brexitul a forţat investitorii din Uniunea Europeană să folosească platforme din interiorul blocului comunitar. Valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la bursa de la Amsterdam a fost de 8,23 miliarde de euro în august 2021, faţă de 7,63 miliarde de euro la bursa de la Londra, după un nivel de 8,86 miliarde de euro în iulie 2021 la Amsterdam şi 8,67 miliarde de euro la Londra, arată datele platformei Cboe Europe.
Bursa de la Amsterdam a devansat-o pentru prima dată pe cea de la Londra în luna ianuarie 2021, un indiciu important că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a afectat centrul financiar londonez.
Comparativ, în 2019, valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la Londra a fost de 17,5 miliarde de euro, pe locul al doilea fiind bursa de la Frankfurt cu 5,9 miliarde de euro pe zi iar bursa de la Amsterdam a fost abia pe locul şase, cu tranzacţii de 2,6 miliarde de euro zilnic.
Cel mai mare proiect de stocare a CO2
Guvernul Țărilor de Jos a acordat unui consorțiu, care include companiile petroliere Royal Dutch Shell și ExxonMobil, subvenții în valoare de aproximativ două miliarde euro pentru ceea ce urmează să devină cel mai mari proiect de captare și stocare a carbonului din lume, a anunțat Portul Rotterdam (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/tarile-de-jos-subventie-de-2-miliarde-euro-pentru-cel-mai-mare-proiect-din-lume-de-stocare-a-co2.html, postat pe 10 mai 2021). Companiile Shell și Exxon au solicitat în ianuarie 2021 subvenție pentru acest proiect care are ca scop captarea CO2 emis de fabrici și rafinării din zona portului Rotterdam și stocarea acestuia în zăcăminte goale de gaze olandeze din Marea Nordului.
Solicitarea celor două companii a fost aprobată, a declarat purtătorul de cuvânt al Portului Rotterdam; proiectul urmează să devină operațional în 2024 și se așteaptă să reducă cu aproximativ 10% emisiile industriale din aria celui mai mare port maritim din Europa. Subvențiile sunt menite să compenseze companiile pentru costurile suplimentare generate de captarea gazelor cu efect de seră, portul urmând să pună la dispoziție infrastructura necesară pentru a transporta dioxidul de carbon către câmpurile goale de gaze offshore.
Țările de Jos se numără printre statele care produc cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Europa. Statul olandez a decis să-și reducă cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, emisiile fiind în prezent deja cu 24,5% mai mici decât nivelul înregistrat în 1990.
Nava de Suport Logistic (Combat Support Ship)
Pe 2 iunie 2021, Şantierul Naval Damen Galaţi a demarat procesul de construcție al Navei de Suport Logistic pentru Forţele Navale Regale olandeze, printr-o ceremonie de punere a chilei, oficiată de Directorul Organizaţiei pentru Echipamente Militare (DMO), vice amiralul Arie Jan de Waard şi de vice amiralul Rob Kramer, Comandantul Forţelor Navale Regale Olandeze (RNLN) (vezi site-ul https://www.forbes.ro/fortele-navale-regale-olandeze-isi-construiesc-nava-de-suport-logistic-la-galati-217198, postat pe 3 iunie 2021): debitarea tablei pentru această navă a ȋnceput ȋn şantierul gălăţean ȋn decembrie 2020, iar odată cu punerea chilei, toate bloc-secţiile necesare construcţiei efective a navei sunt pregătite pentru asamblare.
Nava a fost proiectată ȋn colaborare cu DMO şi RNLN şi are la bază conceptul navei Joint Support Ship HNLMS Karel Doorman, construită anterior tot ȋn şantierul gălăţean. Cea mai mare parte a proiectării navei a fost realizată ȋn Olanda, ȋn Timp ce documentaţia de execuţie a fost realizată de Marine Engineering Galaţi.
Nava va avea aproximativ 180 m lungime și va fi finalizată ȋn 2023. Pe lângă spaţiul pentru combustibil şi muniţie destinat aprovizionării altor nave, aceasta va dispune și de spaţii suficiente pentru mai multe elicoptere şi douăzeci de containere.
Restituirea obiectelor furate în epoca colonială
Stabilirea proprietarilor de drept este o misiune complicată azi, consideră Muzeul Național din Amsterdam, care deține cel puțin 4.000 de obiecte adunate din centrele de putere colonială olandeze, aflate în Asia de Sud-Est sau în Insulele Caraibe începând cu mijlocul anilor 1600 (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/tarile-de-jos-incep-dificilul-proces-de-restituire-al-obiectelor-furate-sau-confiscate-in-epoca-coloniala.html, postat pe 13 octombrie 2020). Directoarea departamentului de Istorie al Rijks Museum, Valika Smeulders, a salutat planurile guvernului de a îndrepta ceea ce o comisie independentă a descris ca fiind un „rău istoric”- păstrarea unor obiecte de valoare luate cu forța.
Autoritățile olandeze intenționează să creeze un centru independent de cercetare și o bază de date pentru arta din perioada colonial, care să includă informații despre locul și maniera în care a fost obținut un obiect sau altul, urmând ca mai multe comisii să analizeze eventuale cereri de restituire.
„Aici însă intervin problemele – afirmă Valika Smeulders – de exemplu: diamantul de 36 de carate a fost luat în 1875 de trupele olandeze din Sultanatul Bandjamasin, de pe Insula Borneo, acum parte a Indoneziei. Autoritățile din Țările de Jos se află în dilema de „a returna Indoneziei diamantul aau ar trebui restituit descendenților sultanului?”, se întreabă directoarea muzeului, adăugând: „Și cu cine vorbești despre asta?”. În ceea ce privește un tunul aurit din Kandy (Sri Lanka), acesta a fost confiscat de soldații Companiei Olandeze a Indiilor de Est și expus în cabinetul personal al Prințului de Orania. Arma urmează să se întoarcă în Sri Lanka în 2022, inițial doar pentru a fi studiată de istorici și experți în vederea stabilirii originii sale. Decizia Țărilor de Jos de a returna obiectele de artă furate sau confiscate urmează unor inițiative similare ale Franței și Germaniei.
Emilian M. Dobrescu / UZPR