A relata despre evoluția și schimbările climei devine pe zi ce trece o specie nouă, distinctă, a jurnalismului – în fond, subiectul este nou pentru mass-media și întreaga lume. Dar, în același timp, acest gen de relatare care folosește din plin tehnologia și viteza răspândirii știrilor se bazează pe fundamentele dintotdeauna și are de depășit eternele provocări ale profesiei. Cea mai mare provocare este adesea obținerea de informații, susține Muhammad Daud Khan, jurnalist independent din Pakistan: „Am început să relatez despre impactul vremii ciudate asupra culturilor pentru The News on Sunday, o publicație proeminentă, dar am întâlnit rapid o barieră: mi-a luat patru săptămâni să colectez datele privind randamentul grâului în Khyber Pakhtunkhwa, o provincie din nord-vestul țării – oficialii au fost reticenți în a împărtăși cifrele. După ce am primit în sfârșit datele, am început să caut cele mai recente cercetări științifice interne despre modul în care fenomenele meteorologice extreme au afectat culturile. Dar nu am putut obține cercetarea științifică locală – nu a existat. Pentru jurnaliștii pakistanezi, obținerea de date legate de schimbările climatice este o sarcină herculeană”.
Secretomania guvernelor, „spartă” cu surse locale și colaborare cu alți jurnaliști
Pentru a avea acces la datele oficiale pentru astfel de povești, jurnaliștii pot să se bazeze pe surse din diferitele departamente guvernamentale sau să depună o cerere privind dreptul la informare. Dar obținerea unui răspuns durează adesea luni. „Când nicio opțiune nu produce informații, trebuie să ne bazăm pe surse internaționale pentru date climatice care nu au neapărat nivelul de detaliu sau cunoștințele locale de care avem nevoie”, punctează Khan, citat de reutersinstitute.politics.ox.ac.uk
De asemenea, reporterii se luptă să găsească cercetători în domeniu. Asif Khan, un jurnalist de mediu care lucrează pentru Lakki Broadcasting, spune că pentru un articol despre evenimentele meteorologice extreme din provincia Khyber Pakhtunkhwa a contactat Autoritatea Provincială de Management al Dezastrelor, dar datele despre subiect nu erau disponibile. În final, când Khan a detaliat despre schimbările climatice și impactul acestora asupra economiei, a trebuit să se bazeze pe rapoartele Băncii Mondiale.
Toate acestea sunt bariere majore în calea producerii jurnalismului climatic. Dar jurnaliștii sunt acei profesioniști care nu renunță. Folosindu-se de interviuri cu fermieri, de surse locale, de surse din interiorul guvernelor, folosind date internaționale și colaborând cu alți jurnaliști, de peste hotare, se pot obține informații atunci când guvernele le țin „la secret”.
În cele din urmă, jurnaliştii care relatează despre schimbările climatice au nevoie, pe de o parte, de persistenţă şi de creativitate – nimic nou – iar pe de altă parte de stăpânirea mijloacelor tehnologiei și de a gândi „în afara clișeelor”. (redacția UZPR)
Foto: YouTube