Revoluția Franceză poate fi o parte extrem de cunoscută a istoriei, dar este mai complicată decât apreciază mulți oameni.
Revoluția în sine a fost complexă, iar Franța a cunoscut câteva perioade ulteriorare de stăpânire regală. Acestea includ o restaurare regală și doi Bonaparte autoîncoronați. Revoluția a fost, de asemenea, foarte departe de a fi populară la nivel universal, iar în Franța oamenii au luptat de mai multe ori pentru restaurarea monarhiei.
Astăzi, regalismul francez nu mai presupune campanii armate, dar există cel puțin 16 grupuri monarhiste active în Franța. Cele mai cunoscute și susținute trei sunt Action Française, Alliance Royale și Nouvelle Action Royaliste. Acestea cuprind oameni din tot spectrul politic, dar mai multe dintre grupurile active actuale sunt considerate a fi de extremă dreapta.
Pentru majoritatea acestor formațiuni, există o adunare anuală la Bazilica Saint-Denis, locul de înmormântare tradițional al regilor francezi, nde vin monarhiști dedicați. În fiecare an, din 1815, fanii regali se adună pe 21 ianuarie, pentru a marca aniversarea executării lui Ludovic al XVI-lea. Unii participă și la evenimente istorice și baluri costumate cu tematică regală.
Totuși, monarhismul rămâne o activitate de nișă în Franța – serviciul aniversar din Saint-Denis atrage de obicei în jur de 400 de persoane.
Pe de o parte, sondajele mai recente sugerează că aproximativ 17% dintre francezi ar fi deschiși la ideea unei restabiliri a monarhiei, dar, pe de altă parte, potrivit thelocal.com, nici măcar cei mai îndârjiți monarhiști nu pledează pentru revenirea la vechiul regim, în care regele avea putere practic nelimitată. Majoritatea grupurilor regaliste sugerează o monarhie constituțională, având ca model sistemele din Spania, Belgia sau Marea Britanie. În aceste țări, monarhul are foarte puțină implicare în politică sau în guvern și servește în principal ca o figura de profil, care îndeplinește îndatoriri ceremoniale. În paranteză fie spus, Familia Regală britanică este foarte populară în Franța.
În prezent, trei persoane sunt considerate a avea pretenții credibile la o potențială urcare pe tron: Ducele de Vendôme, cunoscut sub numele de Jean al IV-lea de către adepții săi, este descendent din Ludovic Filip, care a domnit între 1830 și 1848 ca rege „restaurat” înainte de a fi răsturnat; Louis de Bourbon, Duce de Anjou (Ludovic al XX-lea pentru urmașii săi) este un descendent direct al lui Ludovic al XIV-lea; Jean-Christophe Napoléon, alias Prințul Napoléon, descinde din fratele lui Napoléon Bonaparte, Jerôme, precum și din împăratul Napoléon al III-lea, ultimul suveran înainte ca cea de-a treia Republică să pună capăt definitiv monarhiei în Franța. (redacia UZPR)
Foto: Wikipedia