Reformarea sistemului financiar global, creșterea Produsului Intern Brut (PIB) pentru a măsura progresul economic și abordarea provocărilor tehnologice sunt esențiale pentru realizarea unui viitor mai corect și mai echitabil pentru toți, a declarat pe 5 iunie 2023, secretarul general al ONU, António Guterres (https://news.un.org/fr/story/2023/06/1135842, postat pe 5 iunie 2023: el a vorbit la sediul ONU din New York, unde a prezentat statelor membre orientările ONU pe aceste teme; orientările abordează unele dintre cele mai serioase provocări cu care ne confruntăm – provocări care pot determina dacă suntem capabili să realizăm viziunea Agendei 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) sau dacă încă ne îndreptăm către un viitor incert, în care decăderile economice, sociale, financiare, politice și de mediu continuă”, a spus el. Există o recunoaștere tot mai mare a faptului că goana după creșterea PIB-ului trece cu vederea activitățile umane care susțin viața și contribuie la bunăstare, în Timp ce le prețuiește în mod disproporționat pe cele care ne dăunează și ne epuizează planeta.
Orientările actuale ale ONU sunt menite să informeze țările membre către acționează atingerea Obiectivelor, precum și Summit-ul viitor care va avea loc anul viitor. Aceste trei briefs sunt cele mai recente dintr-o serie de 11 briefs bazate pe propunerile cuprinse în Agenda Noastra Comună, raportul Secretarului General pentru 2021, care prezintă o viziune pentru viitoarea cooperare globală și acțiune multilaterală. Un sistem de finanțare echitabil Dl Guterres a vorbit adesea despre necesitatea reformării arhitecturii financiare internaționale pentru a o face mai rezistentă, mai echitabilă și mai accesibilă tuturor. Actualul sistem, stabilit ca parte a acordurilor de la Bretton Woods în urmă cu aproape 80 de ani – „când multe dintre economiile emergente și în curs de dezvoltare de astăzi erau sub stăpânire colonială” – se presupune că reprezintă lumea, dar nu este cazul, a spus el. Pandemia COVID-19 și consecințele acesteia au dezvăluit, de asemenea, că sistemul a „eșuat în mare măsură” în îndeplinirea mandatului său principal de plasă de siguranță financiară, multe țări în curs de dezvoltare confruntându-se acum cu o criză financiară profundă și reducerea datoriilor blocată.
„Africa cheltuiește astăzi mai mult pe serviciul datoriei decât pe îngrijirea sănătății”, a spus șeful ONU; documentul de politică al ONU stabilește propuneri de abordare a nedreptăților istorice și a prejudecăților sistemice și acoperă șase domenii, inclusiv guvernanța economică globală, reducerea datoriilor și costul împrumuturilor suverane și finanțele publice internaționale. „În general, propunerile din document urmăresc să se îndepărteze de la un sistem care aduce beneficii celor bogați și acordă prioritate câștigurilor pe termen scurt, la unul care este echitabil și investește în oameni încă de la început.
Măsurile propuse includ extinderea consiliilor Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional „pentru a consolida vocea și reprezentarea țărilor în curs de dezvoltare”: ar trebui să existe „un organism reprezentativ de vârf”, care să supravegheze întregul sistem, pentru a-și consolida coerența și a alinia prioritățile cu Agenda 2030, precum și un mecanism de lichidare a datoriilor care să facă legătura între finanțarea dezvoltării și creditorii comerciali. O altă propunere solicită „creșterea masivă a finanțării pentru dezvoltare și schimbări climatice, în parte prin schimbarea modelului de afaceri al băncilor multilaterale de dezvoltare și prin transformarea abordării acestora față de risc, pentru a mobiliza finanțare privată masivă la un cost rezonabil pentru țările în curs de dezvoltare”. Antonio Guterres a menționat că, deși PIB-ul rămâne un indicator important, acesta trebuie să fie însoțit de alte mijloace de măsurare a progresului. „Se recunoaște tot mai mult că PIB-ul neglijează activitățile umane care susțin viața și contribuie la bunăstare, în timp ce le prețuiește în mod disproporționat pe cele care ne dăunează și ne epuizează planeta”, a susținut el. „Progresul uman depinde de mulți factori, de la nivelul sărăciei și al foametei, la inegalitatea și coeziunea socială, la vulnerabilitatea la distrugerea climatului și la alte șocuri”, a explicat șeful ONU.
Documentul ONU propune mai întâi ca țările „să se angajeze politic la un cadru conceptual care evaluează cu acuratețe ceea ce este important pentru oameni, planetă și viitor”. Obiectivul ar fi atingerea a trei rezultate: accentuarea bunăstării și autonomiei, respectul pentru viață și pentru planetă, reducerea inegalităților și dezvoltarea măsurilor corespunzătoare. „PIB-ul este un indicator concis: rezumă informațiile într-un mod intuitiv, care spune o poveste. Dar bunăstarea, egalitatea și sustenabilitatea mediului nu pot fi surprinse printr-un singur instantaneu”, a spus domnul Guterres, subliniind necesitatea „un set mai larg de indicatori pentru a urmări și analiza progresul și pentru a recunoaște compromisurile și consecințele”. Se solicită în continuare o creștere masivă a sprijinului acordat țărilor lumii pentru a le ajuta să dezvolte capacitățile de date necesare pentru operaționalizarea tuturor noilor măsuri, ceea ce va îmbunătăți, de asemenea, monitorizarea progresului în realizarea ODD.
Documentul final propus de ONU oferă o viziune a cooperării digitale bazată pe drepturile omului și protecția împotriva riscurilor și a vătămării; de asemenea, evidențiază necesitatea unui Global Digital Compact, una dintre recomandările raportului ”Our Common Agenda”. Documentul ONU vine într-un moment în care tehnologia se confruntă cu o „accelerare exponențială”, mai ales în domenii precum inteligența artificială, „deep fakes” și bioinginerie. Pe de altă parte, controlul tehnologiilor digitale a permis unui număr mic de indivizi și companii să se îmbogățească considerabil. Guvernele și autoritățile de reglementare s-au străduit să răspundă, ceea ce duce la o lipsă de încredere în instituțiile de reglementare.
Secretarul general al ONU a subliniat, de asemenea, provocarea pe care o reprezintă utilizarea în creștere și acum pe scară largă a inteligenței artificiale generative, cum ar fi ChatGPT, al cărei impact viitor este neclar. Deși inteligența artificială are potențialul de a „da un impuls dezvoltării și productivității”, în special pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, ea prezintă și provocări etice serioase.
Potrivit domnului Guterres, este nevoie urgentă ca guvernele să se unească în cadrul unui Pact Global pentru Domeniul Digital, pentru a atenua riscurile asociate cu tehnologiile digitale și pentru a identifica modalități de a valorifica beneficiile pentru binele Umanității. Acest pact ar oferi un cadru pentru alinierea abordărilor naționale, regionale și sectoriale la prioritățile, principiile și obiectivele globale. Documentul identifică, de asemenea, domeniile în care este nevoie de acțiuni globale urgente, inclusiv extinderea accesului, construirea infrastructurii digitale publice și sprijinirea guvernelor în reglementarea tehnologiei. Domnul Guterres și-a reiterat propunerea de a crea un organism consultativ la nivel înalt pe inteligența artificială care să examineze modalitățile de guvernare a inteligenței artificiale, astfel încât acestea să fie în concordanță cu drepturile omului, drepturile statului și binele comun. Note de orientare actualizate Secretarul General a publicat o serie de note informative care oferă mai multe detalii despre unele dintre propunerile cuprinse în Agenda noastră comună. Șapte dintre cele unsprezece planificate au fost publicate până acum, acoperind teme precum acționarea acum pentru generațiile viitoare, implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor, consolidarea răspunsului internațional la șocuri globale complexe și valorificarea beneficiilor spațiului cosmic pentru toți Oamenii.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR