De cinci ori în istoria planetei, condițiile nefavorabile au stins cea mai mare parte a vieții. Acum, oamenii de știință avertizează că viața de pe Pământ ar putea fi din nou în dificultate, unii chiar afirmând că am putea intra într-o „a șasea extincție în masă”.
Niciun om de știință nu contestă faptul că suntem într-o criză în ceea ce privește viteza cu care natura este distrusă. Dar am putea fi cu adevărat pe cale să pierdem cele mai multe vieți de pe Pământ?
Schimbările climatice cauzate de om, schimbările în utilizarea terenurilor și poluarea transformă rapid planeta, îngreunând adaptarea și supraviețuirea speciilor. La un summit descris drept „ultima șansă” pentru natură în Canada, oamenii de știință și liderii au încercat din răsputeri să transmită amploarea crizei.
În deschiderea conferinței COP15, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că un milion de specii „se clatină”: „În întreaga lume, de sute de ani, am condus o cacofonie a haosului, cântată cu instrumente de distrugere”.
Extincțiile în masă sunt episoade din istoria Pământului când planeta pierde rapid trei sferturi sau mai multe din speciile sale. Oamenii de știință care studiază înregistrarea fosilelor se referă la extincțiile în masă „Cinci Mari” care au avut loc pe parcursul a 540 de milioane de ani. Se crede că impactul unui asteroid a dus la moartea dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani. Alt exemplu – „Marea Moarte”, de acum 250 de milioane de ani, când aproximativ 90% dintre speciile de pe Pământ au pierit.
Nu se știe exact ce a cauzat toate extincțiile în masă, dar acestea au implicat schimbări rapide și dramatice ale climei, oceanelor și pământului.
Experții afirmă că pierdem specii mult mai repede decât le creează evoluția, iar unii spun că acest lucru periclitează inclusiv rasă umană. „Schimbăm calea evoluției. Chiar dacă nu suntem într-o extincție în masă, ceea ce facem este să punem în pericol sistemul care ne-a făcut posibil să supraviețuim”, punctează spune dr. Gerardo Ceballos, ecologist la Universitatea UNAM, din Mexico City.
Ratele de dispariție sunt greu de măsurat, deoarece nici astăzi nu știm prea multe despre majoritatea speciilor – sau cât de amenințate ar putea fi.
Înregistrările limitate disponibile arată că am pierdut mai puțin de 1% din specii în ultimii 500 de ani, dar mulți oameni de știință cred că cifra reală ar putea fi mult mai mare, deoarece majoritatea speciilor pe care le cunoaștem nu au fost descrise până la mijlocul anilor 1800.
Unii oameni de știință au îndoieli cu privire la acuratețea acestor descoperiri, dar majoritatea experților sunt de acord că ratele de dispariție sunt mai mari astăzi decât de cele mai multe ori în trecut, notează BBC. Ceballos crede că vom fi intrat pe deplin într-o extincție în masă până la sfârșitul anului 2150 și că am putea pierde 70% din toate plantele și animalele în următoarele două secole. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com