După negocierile intense începute înaintea zilei de 6 noiembrie 2022 – data începerii COP27 – care au durat până duminică 20 noiembrie, dimineața, la Sharm El-Sheikh (Egipt), Conferința Națiunilor Unite privind Clima, COP27, a ajuns la un acord privind instituirea unui mecanism financiar pentru compensarea țărilor vulnerabile pentru „pierderile și daunele” cauzate de dezastrele provocate de climă (La COP27 s’achève sur un accord sur les pertes et dommages, « un pas vers la justice », selon le chef de l’ONU | ONU Info, postat pe 19 noiembrie 2022): „Acest COP a făcut un pas important către justiție. Salut decizia de a înființa un fond pentru pierderi și daune și de a-l face operațional în perioada următoare”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un mesaj video difuzat de la locul conferinței din Egipt, subliniind că vocile celor din primele linii ale crizei climatice trebuie auzite. Șeful ONU s-a referit la ceea ce a ajuns să devină cea mai spinoasă problemă a acestei Conferințe anuale a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC).
Țările în curs de dezvoltare au făcut apeluri puternice și repetate pentru înființarea unui fond pentru pierderi și daune pentru a compensa țările care sunt cele mai vulnerabile la dezastrele climatice, dar au contribuit puțin la criza climatică. „Evident, acest lucru nu va fi suficient, dar este un semnal politic foarte necesar pentru a reconstrui încrederea spartă”, a spus António Guterres, subliniind că sistemul ONU va sprijini efortul la fiecare pas. După ce și-au depășit termenul limită stabilit pentru vineri 18 noiembrie, seara, negociatorii au reușit în sfârșit să ajungă la concluzii cu privire la cele mai dificile puncte de pe ordinea de zi, inclusiv un mecanism pentru pierderi și daune – deși modul în care acest mecanism va fi finanțat este încă în discuție – precum și obiectivul financiar post-2025, precum și programul de lucru de atenuare, care ar reduce mai rapid emisiile de gaze cu efect de seră, ar cataliza acțiuni eficiente și ar obține asigurări din partea țărilor cheie cu privire la acțiuni imediate pentru a crește ambiția și a ne menține pe calea limitării încălzirii globale la 1,5°C. COP27 a înregistrat însă puține progrese în aspectele cheie legate de cauzele încălzirii globale, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a combustibililor fosili și limbajul mai dur folosit cu privire la necesitatea de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius.
Lupta împotriva schimbărilor climatice continuă
Secretarul general al ONU a reamintit lumii prioritățile pentru acțiunea climatică, inclusiv ambiția de a reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră și de a păstra limita de 1,5 grade Celsius din Acordul de la Paris: „Trebuie să reducem drastic emisiile acum și aceasta este o problemă pe care această COP nici măcar nu a abordat-o”, a deplâns acesta situația actuală, spunând că lumea trebuie încă să facă un salt uriaș înainte în ambiția climatică și să pună capăt dependenței de combustibilii fosili prin operarea de ”investiții masive în energiile regenerabile”. Șeful ONU a subliniat, de asemenea, necesitatea de a îndeplini angajamentul mult întârziat de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an necesari finanțării schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare, precum și de a stabili o foaie de parcurs clară și credibilă pentru a dubla fondurile de adaptare.
António Guterres a reiterat, de asemenea, importanța schimbării modelelor de afaceri ale băncilor multilaterale de dezvoltare și ale instituțiilor financiare internaționale. „Ei trebuie să accepte mai multe riscuri și să mobilizeze sistematic finanțarea privată pentru țările în curs de dezvoltare, la costuri rezonabile; deși un fond pentru pierderi și daune este esențial, nu este un răspuns dacă schimbările climatice șterg de pe hartă un mic stat insular sau transformă o întreagă țară africană într-un deșert.
António Guterres și-a reînnoit apelul la parteneriate pentru o tranziție energetică justă pentru a accelera ieșirea din consumul de cărbune și dezvoltarea energiilor regenerabile și a reiterat apelul pe care l-a făcut în Timpul discursului său de deschidere la COP27: crearea unui pact de solidaritate pentru climă, „un pact în care toate țările fac eforturi suplimentare pentru a reduce emisiile în acest deceniu (2021-2030 – n.n.), în conformitate cu obiectivul de 1,5 grade de reducere a temperaturilor medii înregistrate pe planetă. Și un Pact pentru a mobiliza – împreună cu instituțiile financiare internaționale și sectorul privat – sprijinul financiar și tehnic acordat marilor economii emergente pentru a-și accelera tranziția către energie regenerabilă”, a explicat el, subliniind că acest lucru este esențial pentru a menține valabilă limita de 1,5 grade Celsius.
În mesajul său video, domnul Guterres a subliniat că COP27 s-a încheiat rămânând multă muncă de făcut și puțin timp pentru a o face. „Suntem deja la jumătatea distanței dintre Acordul de la Paris privind Clima din 2015 și termenul limită din 2030. Avem nevoie de toată lumea de pe punte pentru a promova justiția și ambiția”, a declarat el. Secretarul general a adăugat că aceasta include ambiția de a pune capăt „războiului sinucigaș” asupra Naturii, care alimentează criza climatică, conducând speciile la dispariție și distrugând ecosistemele. „Cea mai vitală sursă de energie din lume este puterea Oamenilor. Acesta este motivul pentru care este atât de important să înțelegem dimensiunea drepturilor Omului în domeniul acțiunii climatice. Bătălia care urmează va fi dificilă și va fi nevoie de lupta fiecăruia dintre noi în fiecare zi… Nu putem aștepta un miracol…”.
Făcându-se ecoul acest sentiment, tânăra activistă de mediu kenyană Elizabeth Wathuti a spus: „COP27 poate s-a încheiat, dar lupta pentru un viitor sigur nu s-a încheiat. Acum este mai urgent ca oricând ca liderii politici să se străduiască să convină asupra unui acord global puternic pentru a proteja și a restabili natura, la viitorul Summit Global pentru Biodiversitate de la Montreal, criza alimentară, a naturii și a climei interconectate ne afectează pe toți în acest moment, dar comunitățile din prima linie precum a mea sunt cele mai afectate. Câte sunete de alarmă trebuie să sune înainte să acționăm?”.
Ce s-a realizat la COP27
COP27 a reunit peste 35.000 de persoane, inclusiv reprezentanți guvernamentali, observatori și reprezentanți ai societății civile: a fost prezentat primul raport al Grupului de experți la nivel înalt privind angajamentele cu emisii nete zero de către entitățile nestatale. Raportul denunță spălarea ecologică, adică inducerea în eroare a publicului să creadă că o companie sau o entitate face mai mult pentru a proteja mediul decât face de fapt.
Raportul Grupui de experți ai ONU privind clima a mai oferit o foaie de parcurs pentru a asigura integritatea angajamentelor nete zero din partea industriei, instituțiilor financiare, orașelor și regiunilor și pentru a sprijini o tranziție globală și echitabilă către un viitor durabil.
Tot în timpul COP27, ONU a anunțat un plan de acțiune pentru inițiativa Sisteme de avertizare timpurie pentru toți, care solicită noi investiții inițiale de 3,1 miliarde de dolari între 2023 și 2027, ceea ce echivalează cu un cost de doar 50 de cenți de persoană pe an.
Fostul vicepreședinte al SUA și activist pentru schimbările climatice, Al Gore, a prezentat un nou instrument de urmărire a emisiilor de gaze cu efect de seră. Instrumentul combină datele obținute de la sateliți și inteligența artificială pentru a cartografi emisiile produse de cele peste 70.000 de site-uri din întreaga lume, inclusiv companii din China, Statele Unite și India. Acest lucru va permite identificarea locului respectiv, precum și amploarea emisiilor de carbon și metan eliberate în atmosferă.
Un alt punct culminant a fost prezentarea unui Master plan pentru accelerarea decarbonizării a cinci sectoare majore – electricitate, transport rutier, oțel, hidrogen și agricultură – prezentat de președinția egipteană a COP27. Liderii egipteni au anunțat, de asemenea, lansarea inițiativei Food and Agriculture for Sustainable Transformation (FAST), pentru a îmbunătăți cantitatea și calitatea contribuțiilor la finanțarea climatică pentru a transforma agricultura și sistemele alimentare până în 2030. Acesta a fost primul COP care a avut o zi dedicată agriculturii, care contribuie cu o treime din emisiile de gaze cu efect de seră și ar trebui să fie o parte crucială a soluției.
Emilian M. Dobrescu/UZPR