◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.07.2024

Țările de Jos.
Limitarea consumului național de droguri

Cotidianul britanic The Guardian a publicat pe 5 ianuarie 2024 un editorial scris de primărița orașului Amsterdam, Femke Halsema, în care atrage atenția asupra creșterii alarmante a comerțul ilegal cu droguri, fenomen ce pune în pericol societatea olandeză. Considerând că războiul împotriva traficului de droguri nu poate fi câștigat, ea pledează pentru o altfel de implicare a statului (https://cursdeguvernare.ro/primarita-amsterdamului-pledoarie-pentru-reglementarea-comertului-si-consumului-de-droguri-argumente-ei-ca-statele-sa-intre-in-joc.html): reglementare, monopol de stat și furnizare în scopuri medicale: „În Țările de Jos, obișnuiam să privim cu un anumit dispreț „războiul împotriva drogurilor” purtat la nivel global. Soluțiile internaționale au fost interzicerea, incriminarea, pedepse și sentințele aspre; în vreme ce politica noastră națională în materie de droguri s-a concentrat timp de decenii pe reducerea riscurilor de sănătate pentru consumatori – și a avut un succes relativ.

Suntem indulgenți cu drogurile „slabe”, cum ar fi canabisul, permițând uzul personal în condiții specifice. Drogurile „tari” sunt ilegale din punct de vedere tehnic, dar deținerea unor cantități mici (cum ar fi o jumătate de gram de cocaină sau o pastilă de ecstasy) nu este, adesea, urmărită penal.

Poliția a luat măsuri împotriva celor mai mari traficanți de droguri, care operau în principal la nivel local. În Țările de Jos au existat – și există – crime produse sub influența drogurilor sau crime pentru supremația traficului cu droguri, dar acestea au rămas urmăribile și în mare măsură gestionabile. Traficul de droguri a afectat economia sau viața de zi cu zi. Stimulat de globalizare și de criminalitatea internațională, comerțul ilegal cu droguri a devenit mai profitabil, mai profesionist și mai violent. Iar efectele sunt dezastruoase. În ultimul deceniu, portul Rotterdam, cel mai mare port din Europa, a devenit un centru global de tranzit pentru cocaină. Autoritățile olandeze și-au sporit eforturile de combatere a traficului de droguri, dar nu au schimbat și abordarea. Cifrele recente arată o creștere record a cantității de cocaină confiscate, de la puțin peste 22.000 kg în prima jumătate a anului 2022 la 29.702 kg în prima jumătate a anului 2023. Deși acest lucru poate părea încurajator la prima vedere, ilustrează de fapt amploarea imensă a ceea ce se întâmplă. Abordarea noastră actuală în lupta împotriva drogurilor este ca și cum am strânge apa de pe podea, dar nu închidem robinetul care curge. Tendințele recente în traficul de droguri ridică o problemă foarte serioasă: copii sub 14 ani sunt atrași în acest comerț ilegal, fiind folosiți drept „dealeri de cocaină”. Pe măsură ce sumele sechestrate au crescut, la fel și violența. În ultimii cinci ani, trei persoane cheie într-un dosar penal de amploare împotriva unui sindicat internațional de droguri au fost ucise în plină zi la Amsterdam: fratele unui martor, avocatul său și un cunoscut jurnalist care urmărea procesul.

Ca centru financiar internațional, Amsterdam servește acum drept piață în care se estimează cererea de droguri, se negociază și se fac plăți din și în întreaga lume. A devenit o destinație pentru spălarea banilor din droguri și locul de unde aceștia pleacă spre paradisurile fiscale. Banii cartelurilor contaminează din ce în ce mai mult economia legală, în special în domeniul imobiliar, al serviciilor de afaceri și al ospitalității. Dacă vom continua pe calea actuală, economia noastră va fi inundată de bani murdari, iar violența va atinge cote maxime. Acest lucru duce la perturbări sociale, la deteriorarea cartierelor, la generații de tineri vulnerabili care vor fi ademeniți în infracțiuni și la subminarea statului de drept. Fără o schimbare fundamentală de curs, Țările de Jos sunt în pericol să devină un narco-stat.

Provocările cu care ne confruntăm acum în Țările de Jos nu sunt o consecință a politicii noastre liberale în materie de droguri. Mai degrabă invers. Luați în considerare abordarea guvernului olandez cu privire la un drog de petrecere, perceput ca fiind relativ inofensiv – MDMA, influențată de războiul global împotriva drogurilor de la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 90. Sub presiunea internațională, Țările de Jos au plasat MDMA sub Legea Opiului din 1988, clasificându-l drept drog ”greu”. Această schimbare a contribuit, din neatenție, la ”rentabilitatea” producției ilegale de MDMA și a creat un model de afaceri profitabil pentru organizațiile criminale, așa cum demonstrează valoarea stradală estimată la 18,9 miliarde euro a producției anuale de ecstasy în Țările de Jos.

Problemele din Țărilor de Jos arată necesitatea unei schimbări globale în abordarea actuală. Nu este o chestiune de a renunța la politica noastră centrată pe utilizator, ci, mai degrabă, de a pleda pentru recunoașterea internațională a faptului că războiul împotriva drogurilor este contraproductiv. Aceasta înseamnă că alternativele ar trebui dezbătute urgent în guvernele locale, în parlamentele naționale și, mai ales, în adunările internaționale.

Interzicerea drogurilor este consacrată în tratate internaționale ce limitează spațiul pentru politicile naționale în materie de droguri, ceea ce înseamnă că va trebui să construim noi alianțe internaționale, care să acorde prioritate sănătății și siguranței față de măsurile punitive. Acest lucru va implica un efort de colaborare pentru a revizui aceste tratate, promovând un mediu global în care politicile inovatoare, centrate pe sănătate, pot fi implementate fără bariere legale.

Există o mulțime de exemple istorice care ne pot ajuta să găsim alternative la războiul împotriva drogurilor. De la începutul anilor 1980, introducerea în Țările de Jos a centrelor „fără risc” pentru furnizarea de metadonă sau heroină, le-a îmbunătățit dependenților condițiile de viață, sănătatea și calitatea vieții, în timp ce pagubele și criminalitatea cu droguri au scăzut. Capitala Elveției, Berna, a anunțat recent ideea legalizării vânzării de cocaină, cu scopul de a spori controlul și măsurile preventive. Aceasta urmează demarării unui proces de vânzări legale de canabis în oraș. Un alt exemplu este Uruguay, unde guvernul a legalizat canabisul pentru uz recreațional, medicinal și industrial și a înființat o piață reglementată pentru canabis, cu reguli stricte privind producția, distribuția și vânzarea.

Reglementarea pieței, monopolurile guvernamentale sau furnizarea în scopuri medicale sunt doar câteva dintre alternativele posibile, nu neapărat exclusive. Infractorii au arătat că vor folosi violența pentru a-și proteja profiturile, iar riscurile pentru sănătate ale unor droguri sunt încă uriașe. Aceasta înseamnă că trebuie să schimbăm cursul în mod deliberat și atent și, de asemenea, să luăm în considerare o reacție temporară. Nimic din toate acestea, însă, nu poate fi o scuză pentru a nu lua măsuri. Viitorul tinerilor noștri, calitatea vieții noastre, stabilitatea economiei noastre și statul de drept sunt în joc”.

 

Edith Mihaela Dobrescu

Emilian M. Dobrescu

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *