Cu acest titlu, publicația editată de Complexul Muzeal Arad a ajuns la numărul 6. Revista este tipărită la Editura Mega (Cluj-Napoca, 2023) și are în broderia redacțională doi redactori șefi: Gabriel Hălmăgean și Sorin Sabău, iar ca membri în Consiliul Științific, nume precum: Sorin Ovidiu Bulboacă (Complexul Muzeal Arad), Elena Rodica Colta (Centrul Cultural județean Arad), Ilie Moise (Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Gabriel Florin Moisa, Universitatea din Oradea, Emilia Martin, Muzeul Munkacsy Mihaly Bekescsaba (fotografii, Nelu Scripciuc).
Revista are un conținut desfășurat pe o 135 pagini, text și ilustrații color și apare în condiții grafice deosebit de frumoase.
Preluând un nume eponim Zărandul (o zonă de arie geografică din care desprindem Arad, Hunedoara, Alba, dar și de geografie culturală, cu zăcăminte arhaice demne de o istorie relevantă a locurilor), revista este una din aparițiile de excepție și de referință din sfera publicisticii de specialitate arădeană (și nu numai).
Dintru început (prin scrisul semnat de Sorin Sabău) aflăm despre Prezentarea revistei Zărandul-Etnografie. Este o incursiune despre primele începuturi prin articole legate de etnografie și folclor (anii 1975-1982, apoi 1987), care au apărut în revista Ziridava (publicație a Complexului Muzeal Arad). Se fac referiri, în continuare, la revitalizarea muncii de cercetare a specialiștilor și cercetătorilor instituției arădene (după 1990), prin organizarea de tabere de cercetare etnologică cu un caracter interdisciplinar, acestea fiind în număr de șapte și cu o participare a instituțiilor de profil din țară.
Primul număr al revistei Zărandul a apărut în anul 1999 (ca urmare a cercetărilor de teren din Buteni (1997), Gurahonț și satele din jur (1998-1999).
Zărandul nr. II este rezultatul cercetărilor din anii 2000 (Gurahonț), 2001 și 2002 (Săvârșin și Troaș), iar Zărandul nr. III cuprinde materiale în urma cercetărilor din 2004 la Vidra, apoi 2009-2010 la Vidra și Avram Iancu. După zece ani(2020) a apărut Zărandul nr. IV.
Ultimele două ediții (V și VI) apar la prestigioasa editură Mega din Cluj-Napoca.
Alte capitole-studii și cercetări: Date despre centrele de olărit din zona Crișului Alb în a doua jumătate a secolului XX (Ioan Goman); Procese de vrăjitorie în comitatul Zărand la mijlocul secolului al XVIII-lea (Sorin Bulboacă); Aspecte mitice surprinse în textele bocetelor în Țara Zărandului vs. Oaș (Nicolae Stiop); Creșterea vitelor în județul Arad (Elena Rodica Colta); Partea alimentară a târgului din Ținutul Aradului (a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea (Gabriel Hălmăgean); Despre meșteșugurile din Pâncota (Traian Stepan); Despre sistematizarea satelor din Țara Zărandului la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea (Sorin Sabău); Muzeul viei și vinului de la Miniș (Gabriel Hălmăgean).
În final de sumar, redactorii șefi, Gabriel Hălmăgean și Sorin Sabău, fac un îndrumător al punctelor muzeistice de profil arădene (sub platoșa de specialitate a Complexului Muzeal Arad), după cum urmează: Muzeul etnografic „Maria Aiftincăi” din Vladimirescu (2013); Muzeul Satului Șiria (2019); Muzeul Țării Zărandului din Sebiș (2021); Muzeul Viței de Vie și al Vinului Pâncota (2022); Muzeul Etnografic „La Moșu și Maica”, Măderat (2023).
În concluzie, publicația de specialitate a Complexului Muzeal Arad, prin grija specialiștilor cercetători, prin acribia articolelor de interes local, regional și național, cu o arie cuprinzătoare de articole, va servi, cu certitudine, ca material referențial pentru cei interesați în domeniul etnografic, în special sau muzeistic, în general. Cu atât mai mult cu cât o bogată imagologie însoțește conținutul și face dovada împletirii lecturii cu viziunea clară asupra faptelor descrise în amănunțime.
au consemnat
Florica R. Cândea membru UZPR, Filiala „Ioan Slavici” Arad
Gabriela Adina Marco, Complexul Muzeal Arad