Votul maselor poate fi influențat de cele mai banale elemente, aflate în circulație de multă vreme și pe care politicienii le cunosc foarte bine.
De pildă, în SUA, se pare că ploaia favorizează candidatul republican. Când Al Gore a pierdut Florida, în anul 2000, nimeni nu și-a explicat cum a fost posibil. Dar în acea zi, în Florida s-au înregistrat ploi puternice. După ce au analizat scrutinurile de-a lungul a 14 alegeri prezidențiale, cercetătorii americani au descoperit că precipitațiile și perioada din an când au loc alegerile pot modifica scorul final și cu patru procente. Tot cum republicanii votează și cei care se gândesc mai des la propria moarte, au arătat rezultatele unei cercetări care a relevat faptul că acei americani care se tem cel mai mult de moarte au votat preponderent cu George W. Bush, în defavoarea lui John Kerry. Pe de altă parte, dezastrele naturale țin cu opoziția, dacă se poate spune așa. Un studiu realizat de specialiștii Christopher Achen și Larry Bartels a constatat că alegătorii dau vina, pe termen lung, pe partidul aflat în acel moment la guvernare, chiar și atunci când guvernul răspunde bine. Un bun exemplu este prețul în voturi plătit de Administrația Bush după trecerea uraganului Katrina.
În schimb, guvernanții de la putere sunt bine susținuți de victoriile sportive. Cercetătorii Universității Loyola Marymount au comparat jocurile de fotbal din facultate, din perioada 1964–2008, cu alegerile locale și naționale și au constatat faptul că o victorie sportivă neașteptată cu o zi înainte de alegeri poate da partidului de guvernământ un plus chiar și de aproape trei procente. De asemenea, potrivit unui studiu al Universității Cornell, o simplă privire aruncată spre steagul național îi face pe alegători mai predispuși să voteze cu partidele de centru. În schimb, prezența unei biserici în drum spre centrul de votare favorizează conservatorismul, arată o cercetare derulată în Marea Britanie. În schimb, cei intervievați în apropierea școlilor au manifestat tendința de a sprijini guvernul. Când vine vorba despre candidați, studiile Universității elvețiene din Lausanne au evidențiat că electoratul judecă un candidat în același mod în care copiii fac judecăți rapide – aruncând o privire asupra feței și hotărând dacă arată „corect”.
În final, mai în glumă, mai în serios, tot despre votare: după alegerile din 2008, un studiu al Universității Duke a constatat că alegătorii câștigătorului Barack Obama erau plini de testosteron, cercetătorul estimând că asta urma să ducă la apariția unui mare număr de bebeluși democrați, la nouă luni după vot. (R.I.)