Mai multe state membre ale NATO şi Uniunii Europene „iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina” pe o bază bilaterală, a declarat prim-ministrul slovac Robert Fico (https://cursdeguvernare.ro/premier-slovac-unele-state-occidentale-iau-calcul-trimite-trupe-in-ucraina.html): premierul slovac, care se opune de mult timp livrărilor militare către Ucraina și a adoptat constatnt o poziţie considerată drept prorusă, nu a oferit detalii, iar alţi lideri europeni nu au comentat declarația sa.
Afirmația a fost făcută înaintea întâlnirii de la Paris din 26 februarie 2024 a 20 de șefi de stat și de guvern din UE la care s-a discutat ajutorul pentru Ucraina și la care a participat și Roberto Fico: „Mă voi limita să spun că un număr de state membre ale NATO şi UE iau în considerare că vor trimite trupe în Ucraina pe o bază bilaterală”, a declarat Fico într-un briefing televizat în urma unei reuniuni a Consiliului de securitate al Slovaciei. Robert Fico a mai spus că Slovacia, membră a UE şi NATO, nu va trimite soldaţi în Ucraina.
Încetarea ajutorului militar pentru Ucraina
Pe 5 octombrie 2023, preşedinta liberală a Slovaciei, Zuzana Caputova, o susţinătoare fermă a sprijinului militar pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse, a sistat furnizarea de noi arme către Kiev, după ce câştigătorul alegerilor legislative desfăşurate pe 30 septembrie 2023, social-democratul Robert Fico şi potenţialii parteneri ai acestuia într-o viitoare coaliţie de guvernare au respins continuarea ajutorului militar pentru Ucraina (https://www.stiripesurse.ro/temerile-se-confirma-in-interiorul-ue-slovacia-a-oprit-ajutorul-militar-pentru-ucraina_3094859.html): ”Toate partidele politice care astăzi negociază formarea guvernului ca urmare a mandatului prezidenţial sunt categoric împotriva acestor ajutoare”, a transmis preşedinta Zuzana Caputova prin intermediul purtătorului său de cuvânt. Zuzana Caputova a semnalat că este dispusă să continue sprijinul militar pentru Ucraina dacă viitorul guvern slovac va fi de acord.
Partidul Smer-SD, o formaţiune social-democrată de orientare conservatoire, condusă de fostul premier Robert Fico, a obţinut circa 23% din voturi la alegerile din 30 septembrie 2023, în timp ce formaţiunea din care a provenit preşedinta Zuzana Caputova, partidul Slovacia Progresistă (PS), a obţinut puţin peste 17% din voturi, pe poziţia a treia plasându-se formaţiunea Hlas (Vocea), un partid moderat de stânga, scindat din Smer-SD şi condus un alt fost premier, Peter Pellegrini, care i-a succedat lui Fico la conducerea guvernului, în 2018. Preşedinta ţării a încredinţat mandatul de formare a guvernului formaţiunii câştigătoare a alegerilor, partidul Smer-SD. Liderul acestuia negociază alcătuirea unei majorităţi cu partidul Hlas, care, de asemenea, se opune ajutorului militar pentru Ucraina, şi cu formaţiunea naţionalistă Partidul Naţional Slovac (SNS).
Guvernele de centru-dreapta, care au condus Slovacia după ce Rusia a declanşat războiul contra Ucrainei au susţinut fără rezerve Kievul cu arme şi muniţii, furnizând armatei ucrainene întreaga flotă slovacă de avioane de vânătoare MiG-29, singurul sistem antiaerian S-300 pe care-l avea Slovacia, 16 obuziere Zuzanna-2, 30 de vehicule de luptă ale infanteriei BVP-1, plus alte arme şi cantităţi substanţiale de muniţii…
Pedepse mai reduse pentru corupție
Câteva mii de persoane au manifestat pe 12 decembrie 2023 la Bratislava, împotriva planurilor guvernamentale de reformare a Codului penal, ce prevede în noua formă pedepse mai reduse pentru corupţie, criticate de UE şi de opoziţiea slovacă (https://www.stiripesurse.ro/slovacia-pedepse-mai-reduse-pentru-coruptie-mii-de-persoane-au-iesit-in-strada-pentru-a-protesta-impotriva-planurilor-guvernului-de-reformare-a-codului-penal_3169799.html): reformele includ relaxarea sancţiunilor pentru corupţie şi infracţiuni economice, precum şi eliminarea protecţiei avertizorilor pentru ofiţerii de poliţie.
Guvernul slovac a mai aprobat desfiinţarea Parchetului dedicat cazurilor de corupţie la nivel înalt şi criminalităţii organizate. Premierul populist Robert Fico, al cărui guvern include miniştri de extremă dreaptă pro-ruşi, a declarat că organismul a fost părtinitor şi i-a tratat nedrept pe oficialii partidului său populist.
Potrivit organizatorilor protestelor din 12 decembrie 2023, aproximativ 15.000 de manifestanţi s-au adunat în capitala Slovaciei. Proteste similare au avut loc în alte oraşe slovace: „Acest guvern distruge statul de drept”, a declarat la miting Richard Sulik, liderul partidului de opoziţie SaS.
Parlamentul slovac intenţionează să adopte reformele controversate printr-o procedură legislativă accelerată, ceea ce a atras critici din partea preşedintelui şi a parlamentarilor opoziţiei.
Oficiali ai Uniunii Europene au denunţat aceste planuri de reformă: „Am cerut guvernului slovac să nu avanseze cu reformele planificate pentru moment. Şi mai ales să nu recurgă la o procedură accelerată fără o consultare adecvată şi aprofundată a părţilor interesate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Peste 35.000 de persoane au semnat o petiţie online pentru a opri aceste propuneri guvernamentale.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia