Deși are succes în scopul său primordial, politica de coeziune a UE, care valorează o treime din bugetul total al Uniunii, nu reușește să ajungă la cei „rămași în urmă” și de fapt crește inegalitatea în interiorul Regiunilor europene, conform unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Mannheim, Centrul Jacques Delors din Berlin și Universitatea Aarhus.
„Un euro nu ajunge în același mod la bogați și la săraci”
Pe baza unui sondaj efectuat pe 2,4 milioane de respondenți din UE, raportul analizează modul în care politica de coeziune a afectat inegalitatea veniturilor între 1989 și 2017 în 231 de regiuni europene. Cercetătorii au analizat în special două tipuri de fonduri UE, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE), pentru care organizațiile eligibile pot aplica prin depunerea cererilor de proiecte în cadrul unor „programe operaționale” specifice. Potrivit cercetătorilor, politica de coeziune este eficientă dintr-o perspectivă transregională și contribuie la creșterea economică medie a regiunilor pe care le sprijină. „Dacă cheltuiți un euro, primiți un euro înapoi”, a spus Valentin Lang, unul dintre autorii studiului și profesor asistent la Universitatea din Mannheim, susținând că banii de coeziune stimulează cu succes economia. Cu toate acestea, el a adăugat că „acel euro pe care îl cheltuiți nu ajunge la bogați și la săraci în același mod. Politica de coeziune este destul de eficientă în promovarea creșterii veniturilor medii în regiunile rămase în urmă, dar dacă te uiți în interiorul regiunii, aceste câștiguri ale veniturilor se îndreaptă în primul rând către cei mai bogați, nu către cei mai săraci”.
Efectele asupra gospodăriilor mai sărace sunt aproape zero
Studiul a constatat că politica de coeziune ajută la creșterea veniturilor din muncă pentru grupurile cu studii superioare și cele mai bogate din regiunile eligibile, în timp ce efectele asupra gospodăriilor mai sărace sunt aproape de zero. „Politica de coeziune nu ajunge la cei mai săraci din regiunile europene”, adaugă Lang.
Potrivit EURACTIV, cercetătorii nu au investigat motivele din spatele distribuției diferite a fondurilor. Cu toate acestea, în opinia lui Lang, este „foarte plauzibil ca oamenii cu abilități mai înalte să aibă șanse mai mari să lucreze pentru firme cu capacitatea și resursele de a aplica pentru aceste fonduri”. În consecință, lucrătorii cu înaltă calificare – adesea în posturi mai bine plătite și în general mai înstăriți – beneficiază mai mult de fondurile de coeziune decât lucrătorii slab calificați și gospodăriile mai sărace.
În general, cercetătorii au descoperit, de asemenea, că inegalitatea intraregională, pe care fondurile de coeziune o exacerbează, contribuie mai mult decât inegalitatea interregională la inegalitatea generală din Europa și au avertizat că ar putea duce la mai multă nemulțumire politică în rândul celor „rămași în urmă”. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com