Contrafacerea a devenit o infracțiune economică globală, cu consecințe de amploare. Un nou studiu al Universității din Portsmouth dezvăluie modul în care influencerii prezenți pe rețelele sociale facilitează acest comerț ilicit.
Cercetarea, bazată pe sondaje din Marea Britanie, estimează că 22% dintre consumatorii cu vârsta cuprinsă între 16 și 60 de ani care sunt activi pe rețelele de socializare au achiziționat bunuri contrafăcute aprobate de influenceri.
Cercetarea, publicată în Deviant Behavior Journal, marchează prima estimare de acest gen și evidențiază impactul semnificativ pe care acești influenceri îl au asupra cererii de obiecte contrafăcute. Cercetătorii au descoperit că falsificatorii profită de popularitatea și încrederea influencerilor pe rețelele sociale pentru a-și promova produsele ilegale, făcând mai ușor ca niciodată pentru consumatori să găsească și să cumpere produse contrafăcute.
Piață de peste 500 miliarde de dolari
Bunurile contrafăcute reprezintă o piață enormă, cu o valoare anuală de până la 509 miliarde de dolari – 2,5% din comerțul global de mărfuri. Acest comerț ilegal are ca rezultat pierderi economice semnificative pentru întreprinderile legitime, prin încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și o creștere a fabricilor de produse contrafăcute cu condiții foarte grele de lucru. De asemenea, alimentează întreprinderile criminale, compromite securitatea națională și sprijină grupurile teroriste. Există, de asemenea, mii de decese în fiecare an din cauza produselor farmaceutice contrafăcute și a riscurilor prezentate de produse cosmetice false, alimente de calitate necorespunzătoare, jucării, produse electrice și baterii. Abordarea acestei probleme complicate necesită o înțelegere mai profundă a forțelor care conduc cererea – care includ utilizarea influencerilor din rețelele sociale.
Consumatorii de pe această piață se bazează adesea pe recomandările de la distanță ale terților, iar acești influenceri au înlocuit din ce în ce mai mult evaluările proprii ale clienților cu privire la riscul de cumpărare.
Tinerii, cei mai expuși „farmecului” terților
Profesorul Mark Button, director al Centrului pentru Criminalitate Cibernetică și Crimă Economică de la Școala de Criminologie și Justiție Penală consider că studiul indică faptul că succesul influencerilor devianți de pe rețelele sociale constă în exploatarea anumitor caracteristici ale consumatorilor care îi fac susceptibili la „farmecul” lor: „Factorii cheie includ susceptibilitatea ridicată la influența altor persoane digitale de încredere, gradul de conștientizare scăzut al riscului, apetitul pentru risc ridicat și tendința de a raționaliza achizițiile îndoielnice din punct de vedere moral”.
De asemenea, cercetarea citată de miragenews.com sugerează că tinerii consumatori sunt cei mai expuși tacticilor persuasive ale acestor influenceri. Descoperirile arată că adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 33 de ani au o șansă de trei ori mai mare de a achiziționa produse contrafăcute aprobate de acești terți consumatorii în vârstă de 34-60 de ani.
„Întrebați-vă de ce promovează produsele…”
Dr. David Shepherd, de la Școala de Criminologie și Justiție Penală de la Universitatea din Portsmouth, a declarat: „Produsele contrafăcute rănesc și ucid sute de mii de oameni din întreaga lume. Condițiile de lucru din fabricile care le produc sunt nesigure și oferă salarii mizere. Nu vă lăsați păcăliți de influencerii de pe rețelele de socializare! Îndemnăm cu tărie pe toată lumea să verifice produsele pe care aceștia le aprobă. Întrebați-vă de ce promovează produsele… Sunt prea ieftine pentru a fi adevărate? De unde vin? Chiar doriți să fiți implicați într-o exploatare și un comerț mortal?”.
Deși această cercetare s-a concentrat asupra Regatului Unit, implicațiile sale sunt de anvergură, având în vedere natura globală a pieței contrafăcute și interconexiunea platformelor de social media. Studiul subliniază, de asemenea, rolul platformelor de social media și al mărcilor legitime fie în stimularea, fie în descurajarea comerțului contrafăcut. Cercetătorii solicită o abordare mai solidă în controlul conținutului și reclamelor care apar pe platformele de social media. (redacția UZPR)
Foto: Arek Socha/Pixabay