Zeci de jurnaliști din țări precum Afganistan, Belarus, Hong Kong, Myanmar, Nicaragua și Rusia au fost forțați să ia calea exilului, din cauza reprimării mass-media. Dar reprimarea unei prese libere nu se oprește la graniță.
Guvernele autoritare hărțuiesc, intimidează și reduc la tăcere voci independente cu mult dincolo de jurisdicțiile lor, în moduri fără precedent, un fenomen cunoscut sub numele de „represiune transnațională”. Freedom House a identificat 112 incidente împotriva jurnaliştilor din 2014 până în 2023, cuprinzând agresiune, detenţie, deportare ilegală, predare şi chiar asasinare. Vestea șocantă despre asasinarea și dezmembrarea editorialistului din Washington Post Jamal Khashoggi, în 2018, poate veni cel mai repede în minte, dar cel puțin alte 25 de guverne au vizat jurnalişti din străinătate, potrivit time.com.
Această represiune este legată de un declin global al democrației însăși, deoarece atacurile împotriva mass-media independente continuă să crească în toată lumea.
Din noile lor case din Europa și America de Nord, peste o duzină de jurnaliști intervievați de Freedom House au dezvăluit cum represiunea transnațională pune în pericol siguranța lor fizică și psihologică și le îngreunează munca. Jurnalistul rus Galina Timchenko, care a co-fondat media online Meduza din Letonia, ia măsuri de securitate atunci când călătorește, știind că alți jurnaliști ruși din Europa au fost otrăviți. Kiyya Baloch, jurnalist independent din regiunea Balochistan, din Pakistan, a fost sfătuit să obțină o alarmă de siguranță de la forțele de ordine din Norvegia, unde și-a căutat refugiu, după ce autoritățile pakistaneze l-au amenințat și l-au plasat pe o listă de supraveghere. Amenințarea de a fi rănit fizic, arestat sau răpit este doar vârful aisbergului. Jurnaliştii sunt deseori vizaţi online cu ameninţări cu moartea, campanii de calomnie, supraveghere şi atacuri cibernetice. Jurnalistele, din Iran până în China, se confruntă cu abuzuri, inclusiv amenințări de diseminare de informații personale. Acest pericol digital nu numai că a devenit un fapt de viață pentru mulți jurnaliști, dar este și un obstacol profesional: jurnaliștii exilați sunt subminați de aceste tactici, deoarece încearcă să-și construiască credibilitatea cu publicul și să comunice în siguranță cu sursele lor, limitându-le capacitatea de a urmări poveștile sensibile și a le extinde raza de acțiune.
Mulți jurnaliști exilați își fac griji și cu privire la represalii și hărțuirea împotriva rudelor de acasă. În Xinjiang, regiunea cu majoritate musulmană din nord-vestul Chinei, autoritățile i-au hărțuit pe critici la tăcere, amenințăndu-le familiile. Lucrând acum ca jurnalist pentru Radio Free Asia din SUA, Gulchehra Hoja este unul dintre câțiva uiguri exilați ale căror familii au fost vizate de represalii pentru relatările lor despre încălcările drepturilor omului din Beijing. Peste 20 dintre rudele de acasă au fost hărțuite și reținute în mod arbitrar de autoritățile chineze, iar unele se crede că sunt ținute în lagăre de internare. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com