Omagierea limbii române prin cartea de lingvistică

1. Avem o limbă de mare frumusețe și bogație, cu multe caracteristici aparte în ansamblul României, relevate de cercetători străini, dar și de cărțile comparative și tipologice de limbă română. Nu este însă suficient să clamăm trăsăturile speciale ale românei și forța ei de creativitate. Eficiența în utilizarea unei limbi pleacă de la cunoașterea ei cât mai profundă, de la înțelegerea trăsăturilor ei sistematice și de uz. Se impune deci să ne întoarcem atenția cât mai des asupra farmecului şi a individualității românei prin cercetări lingvistice serioase, prin promovarea interesului pentru studiul limbii române în școală și prin operația constantă de „cultivare” și de protejare a limbii.

 Consider că una dintre formele cele mai eficiente de omagiere a limbii române este omagierea prin cartea de lingvistică. Mulţimea tratatelor academice, a cărţilor, a dicţionarelor, a studiilor colective sau individuale, scrise de români, dar şi de români în colaborare cu străinii trebuie privită ca o mare reuşită a lingvisticii româneşti, fiecare lucrare fiind menită să umple un „gol” semnificativ din cercetarea lingvistică. În ultimele decenii, s-a scris mult şi nu oricum: s-au scris lucrări aduse, teoretic şi metodologic, la zi, în pas cu preocupările şi cu cercetarea lingvistică a altor limbi; s-au scris cărţi angajând colective largi de cercetători, semn al unui interes comun pentru publicarea cărţilor fundamentale. „Ieşirea” noastră şi dincolo de graniţele ţării, prin publicarea de cărţi reprezentative la mari edituri europene (la Oxford și la Cambridge), a făcut accesibilă intrarea românei în aria de interes a cercetătorilor străini, relevând acestora o limbă plină de surprize și de „minunății” ştiinţifice („minunății științifice” este sintagma utilizată în sensul cel mai admirativ cu putință de marii romaniști ai momentului, profesorul Martin Maiden de la Oxford și profesorul Adam Ledgeway de la Cambridge).

2. Ca reprezentantă a Departamentului de gramatică, din mulțimea cărților dedicate limbii române (peste 30 de cărți fundamentale, elaborate de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române), mă voi opri asupra producției de carte datorate Departamentului nostru. Încerc să fac o scurtă prezentare și sistematizare, cărțile fiind foarte diferite ca obiective, ca destinație, ca impact asupra comunității lingvistice[1]. Astfel, s-au elaborat:

● gramatici academice și tratate; am în vedere GALR (Gramatica academică a limbii române), 2005, cu o ediție îmbogățită în 2008, lucrare monumentală în două volume, însumând peste 1800 de pagini, lucrare descriptivă și normativă, care, teoretic, se așază la nivelul științific al gramaticilor academice elaborate în ultimele decenii pentru limbile importante ale Europei. Un cuvânt special trebuie acordat Tratatului de formare a cuvintelor limbii române, vol. IV, 2015, 700 p., carte prezentând exhaustiv bogăția derivativă a limbii române realizată prin sufixare (sufixele nominale și cele adverbiale);

 ● gramatici de bază/esențiale, caracterizare insistând asupra specificului de sinteză și de esențializare a cărții (am în vedere GBLR, ediția I, 2010 și ediția a II-a, 2016), lucrare care, oferind „baza”, „fundamentul” gramaticii românești, a devenit una dintre cele mai utilizate cărți, mai ales în lumea profesorilor și a elevilor;

● gramatici pentru străinătate, scrise în limbă străină și din perspectiva unui cititor străin (am în vedere The Grammar of Romanian, Oxford University Press 2013, cu o traducere românească O gramatică a limbii române altfel 2019); cartea își propune să examineze în mod special trăsăturile individualizante ale românei în ansamblul Romàniei. Ca atare, pe lângă aspectul pur descriptiv, predominantă în carte este și perspectiva tipologică și comparativă;

● gramatici didactice, concepute special pentru practica didactică și pentru nevoile școlii, ceea ce a însemnat o prezentare a materialului faptic în conformitate cu programele și cu exigențele școlare (am în vedere Gramatica limbii române pentru gimnaziu, 2019, cu recenta ediție din 2022, al cărei obiectiv a fost punerea de acord a Gramaticii cu noutățile normative din DOOM3). Gramaticile școlare sunt însoțite de culegeri de exerciții, incluzând  rezolvări integrale și comentarii extrem de utile, apreciate de elevi și de profesori;

● gramatici de dificultăți, cărți menite să analizeze și „să soluționeze” ca interpretare cuvinte și forme greu de integrat gramatical, marginale ca uz, sau, dimpotrivă, deosebit de frecvente, încărcate cu diverse neregularități și ambiguități, cuvinte dificil de interpretat, aflate de multă vreme în dezbaterea gramaticienilor (am în vedere Dicționarul de interpretări gramaticale. Cuvinte mici, dificultăți mari, 2019, cu cei 165 de termeni, selectați pentru trăsăturile speciale de flexiune sau de uz, pentru alunecările de sens și de clasă, pentru numeroasele cazuri de omonimie);

● gramatici teoretice, incluzând aici și dicționarele de terminologie. Folosesc prilejul pentru a anunța o nouă carte, Dicționar de termeni gramaticali și concepte lingvistice conexe, 2023, unde „gramatical” primește un sens foarte larg, cartea incluzând, pe lângă conceptele strict gramaticale, și termeni și concepte de morfologie derivațională, dar și termeni din afara domeniului gramatical, examinați însă din perspectiva consecințelor gramaticale. Dicționarul conține peste 1500 de cuvinte-titlu și peste 4000 de subtitluri. Inventarul impresionant de termeni este o „mărturie” pentru ceea ce a însemnat dinamica disciplinelor lingvistice în ultimele decenii și cât de înalt este nivelul teoretic atins de disciplinele noastre;

● gramatici normative, cărți care își propun să fixeze norma, s-o comenteze și să urmărească dinamica ei, dar și să combată abaterile de la normă, când perspectiva este și prescriptivă. Dintre lucrările normative recente, cea mai importantă este ediția a treia  a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 2021, abreviată ca DOOM3, lucrare normativă fundamentală având rolul de a fixa și a impune norma academică la nivel ortografic, fonetic și flexionar. Ca dicționar „de durată limitată”, reflectând stadiul actual de evoluție, modificabil el însuși în timp, cartea aduce numeroase schimbări față de normele academice anterioare. Prin volumul imens al materialului înregistrat, DOOM3 ne apare ca „martor” fidel al bogăției și al variației lingvistice actuale. Prin posibilitatea comparării cu instrumentele normative anterioare (DOOM1 și DOOM2), ne apare și ca cea mai fidelă „oglindă” a dinamicii flexionare și lexicale actuale, înregistrând atât forța schimbărilor, cât și direcția de evoluție a acestora.

O precizare specială despre împrumutul anglo-american din DOOM3. Dintr-un inventar general de peste 65.000 de intrări, numai 350 sunt englezisme ale ultimei ediții (notate convențional cu „+” înaintea termenului). Ceea ce a speriat în primă instanță și a inflamat, pe bună dreptate, opinia publică a fost informația că Dicționarul cuprinde 3000 de „noutăți”, înțelegându-se, greșit, că cele 3000 sunt numai împrumuturi și numai englezisme; or, 3000 sunt toate tipurile de noutăți, inclusiv noutăți de interpretare gramaticală, de variație flexionară, de forme create în interiorul limbii române, de despărțire în silabe etc.). În privința celor 350 de englezisme, se pune întrebarea dacă se putea renunța la ele. La unele, sigur că se putea renunța. Dar indicarea unei liste (la întâmplare) de termeni noi (vezi +afterschool, +breaking-news, +fake-news, +deadline, +feeling, +prepay, +retail, +retailer, +smartphone, +social media, +smoothie [cu două pronunții: [smuti/smusi], +voucher, +web etc.) arată că sunt cuvinte cu mare circulație în româna actuală standard, adânc pătrunse în mass-media, la care cu greu se putea renunța. Au intrat în dicționar termeni care denumesc o realitate nouă, fără echivalent în română, termeni care aduc o nuanță în plus față de sinonimele românești, precum și termeni care, deși nu îndeplinesc aceste condiții, au deja o mare circulație în registrul standard.

● Am inventariat numeroasele cercetări sincronice și descriptive pentru româna actuală standard. Dar, dincolo de acestea, trebuie indicate și lucrările de diacronie propriu-zisă, precum și cele de dinamică lingvistică. ● Din prima categorie, fac parte două cărți fundamentale redactate în engleză și scrise pentru străinătate: The Syntax of Old Romanian, Oxford University Press, 2016, cu traducere românească în 2019, și The Oxford History of Romanian Morphologie, Oxford University Press, 2021, reprezentând unicele lucrări de sintaxă și respectiv de morfologie istorică românească scrise pentru străinătate (în cazul sintaxei istorice, este chiar unica sintaxă istorică integrală a limbii române; este și motivul care a determinat traducerea ei în românește). ● Din a doua categorie, fac parte Dinamica limbii române actuale – aspecte gramaticale și discursive, Editura Academiei Române, 2009, precum și Variație diacronică și diatopică. Note gramaticale, București, Editura Universității din București, 2019, cărți de variație și de dinamică lingvistică, examinând tendințele în evoluția românei actuale standard, așa cum apar ele din jocul continuu și complicat al variației libere. Nu trebuie uitat nici monumentalul Tratat de istorie a limbii române, vol. I, 2018,  elaborat tot în cadrul Institutului de Lingvistică, sub coordonarea regretatului acad. Marius Sala și a colegei noastre Liliana Ionescu-Ruxăndoiu.

● N-am reușit să ofer decât o imagine fragmentară și cu totul limitată a cărților redactate în ultimele decenii (oricum, sunt numai cărțile de gramatică și numai cărți, nu și articole, numărul total al lucrărilor fiind infinit mai mare). Insist asupra ideii că sunt cărți absolut necesare pentru cunoașterea aprofundată a limbii române sub aspect descriptiv și funcțional. Ele oferă instrumentele fundamentale, acoperind toate subdomeniile gramaticii și diverse perspective de abordare și asigurând, pe de o parte, relevarea individualității limbii române, iar, pe de alta,  relevarea elementelor comune ale romanității ei. Trebuie subliniat și rolul Editurii Academiei, esențial pentru publicarea, în cele mai bune condiții, a multora dintre cărțile enumerate.

3. La acest moment aniversar, reafirm cu convingere ideea că una dintre formele cele mai eficiente de omagiere a limbii române este continuarea efortului de analiză, de descriere a limbii și de promovare a acestor descrieri în comunitatea românească și în afara ei. Reafirm de asemenea ideea că una dintre obligațiile „patriotice” (și nu este un cuvânt mare!) este continuarea efortului de prezentare într-o limbă internațională a descrierilor făcute limbii române, oferind, astfel, romaniștilor material românesc în măsură să dea soluții, răspunsuri, explicații pentru fenomene încă neelucidate la nivel general romanic.

Lucrări citate (în ordine cronologică)

– Gramatica limbii române (GALR), Editura Academiei Române, vol. I–II, 2005, tiraj nou revizuit, București, 2008, 1800 p.

– Dinamica limbii române actuale – aspecte gramaticale şi discursive, Editura Academiei Române, 2009, 555 p.

– Gramatica de bază a limbii române (GBLR), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, ediția I, 2010, ediția a II-a, 2016, 686 p.

– Studii de istorie a limbii române. Morfosintaxa limbii literare în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, Editura Academei Române, 2012, ediţia a II-a 2015, 800 p.

– The Grammar of Romanian, Oxford, Oxford University Press, 2013, 650 p.

– Diachronic Variation in Romanian, Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2015, 464 p.

– Formarea cuvintelor în limba română, vol. IV, București, Editura Academiei Române, 2015, 700 p.

– The Syntax of Old Romanian, Oxford, Oxford University Press, 2016, 690 p.

– Romance Syntax. Comparative and diachronic perspectives, Cambridge Scholars Publishing, 2018.

– Tratatul de istorie a limbii române, vol. I, București, Editura Univers Enciclopedic, 2018, 902 p.

– Gramatică (în Lingvistica românească), București, Editura Academiei Române, 2018, p. 211–225.

– Sintaxa limbii române vechi (traducere din engleză), București,Editura Univers Enciclopedic, 2019, 650p.

– Gramatica limbii române pentru gimnaziu, București, Editura Univers Enciclopedic, 2019, 478 p; ediția a II-a (în conformitate cu DOOM3), 2022 (sub tipar).

– Dinamică diacronică și diatopică. Note gramaticale, București, Editura Universității din București, 2019, 413 p.

– Dicționar de interpretări gramaticale. Cuvinte mici, dificultăți mari, Editura Univers Enciclopedic, 2020, 559 p.

– The Oxford History of Romanian Morphology, Oxford, Oxford University Press, 2021, 526 p.

– O gramatică a limbii române altfel (traducere din engleză), Editura Univers Enciclopedic, 2021, 584 p.

– DOOM3, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Ioana Vintilă-Rădulescu (coord.), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2021, 1152 p.

– Dicționar de termeni gramaticali și concepte lingvistice conexe, București, Editura Univers Enciclopedic, 2022, 570p.

Gabriela Pană Dindelegan

Membru titular al Academiei Române

Profesor doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București

(publicat în Academica, 2022, XXXII, august-septembrie, p. 12-16)

(Revista UZP, nr. 31/2023)