◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.07.2024

Studiu. Legile împotriva „fake news” creează „oportunități semnificative pentru controlul guvernelor asupra presei”

Legile menite să combată „știrile false” în peste 30 de țări pun în pericol libertatea presei, a constatat un studiu citat de logicallyfacts.com.

Potrivit experților de la Centrul pentru Știri, Tehnologie și Inovare (CNTI) din New-Delhi, într-un an cu atât de multe rânduri de algeri în toată lumea, politicile legislative care au în centru așa-numitele „știri false” fac foarte puțin pentru „a proteja știrile bazate pe fapte și, în multe cazuri, „creează oportunități semnificative pentru controlul guvernului asupra presei”.

Studiul a analizat 32 de acte legislative, propuse sau adoptate între 2020 și 2023 în 31 de țări, dintre care 11 merg la vot în 2024. Exprimând îngrijorarea cu privire la potențiala cenzură guvernamentală, studiul a remarcat că legile privind „știrile false” pot fi și au fost folosite de guverne pentru a eticheta jurnalismul independent drept „dezinformare”.

 

Cine decide ce este „fals”?

Concluziile CNTI au evidențiat mai multe moduri în care lipsa garanțiilor în legislațiile și politicile „știrilor false” riscă să limiteze libertățile presei și jurnalistice. În primul rând, experții menționează limbajul vag – mai puțin de un sfert din legislațiile analizate (șapte din 32) au stabilit în mod explicit definiția știrilor „false”. De asemenea, „doar patru dintre cele 32 de politici definesc în mod explicit organizațiile de știri, în timp ce jurnalismul este definit în două dintre cele 32 de astfel de legislații, iar jurnaliştii într-una singură. Deși ar putea fi menite să protejeze jurnalismul independent și pluralist, aceste definiții pot fi folosite și pentru a întări controlul guvernamental asupra presei”, arată autorii cercetării, care oferă exemple din toată lumea.

O altă îngrijorare evidențiată de studiu a fost cine decide ce este considerată o încălcare în conformitate cu legile „știrilor false”. Autorii subliniază că această autoritate responsabilă cu determinarea a ce constituie „știri false” a fost desemnată în mod clar în mai puțin de jumătate din legislațiile analizate (doar 14 din 32 de reglementări). Fără o autoritate clară de supraveghere, aceste politici rămân predispuse la abuzuri menite să reducă libertatea presei. Mai mult, legile din cele 14 țări prevăd că reprezentanți guvernamentali supraveghează legislația, doar că multe dintre aceste țări au guvernare autocratice, ceea ce poate duce la un risc mai mare pentru libertatea presei.

 

Amenințarea cu închisoarea

Un alt element pe care studiul l-a avut în vedere pentru protecția libertății presei a fost incriminarea „știrilor false”. Sancțiunile clar menționate pentru crearea sau publicarea de știri „false” au fost menționate în 27 din 32 de legi – din acestea, trei sferturi (20 de legi) au inclus închisoarea ca pedeapsă, de la mai puțin de o lună în Lesotho până la până la 20 de ani în Zimbabwe.

Riscul unor astfel de consecințe grave, exacerbat de posibilitatea unui abuz din partea guvernelor ca urmare a unui limbaj vag și a lipsei autorităților sau proceselor de supraveghere remarcate i-ar putea descuraja pe jurnaliști și îi pot face să se teamă că munca lor este etichetată drept „știri false”. „Deși nu se poate nega faptul că dezinformarea reprezintă un mare pericol public, riscurile menționate pot constitui un risc mai mare pentru libertatea presei”, încheie studiul CNIT. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *