◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro06.05.2024

Caravana istoriei,
la Drobeta Turnu Severin

În căutare de modele pentru prezent și viitor, CARAVANA ISTORIEI inițiată de Fundația Culturală Memoria a poposit la Drobeta Turnu Severin în ziua de 20 iulie 2023, zi de mare sărbătoare religioasă, Sfântul Ilie. Pentru organizarea activității și-au dat mâna mai multe instituții: Fundația Memoria, AFDPR-filiala Mehedinți, frații Totir,  Palatul Culturii, UZPR Filiala Mehedinți, Episcopia Severinului și Strehaiei. Data și locația nu au fost alese întâmplător. Cu fix 70 de ani în urmă, trei mehedințeni erau executați în noaptea aceea sfântă, la ora 1,30 în Penitenciarul Craiova pentru vina de se fi opus din răsputeri regimului comunist. Era moment potrivit pentru comemorarea lor și unde se putea face acest lucru mai potrivit decât în Palatul Culturii din Drobeta, locul în care, în timpul vieții, cei comemorați s-au întâlnit deseori, ca oameni de cultură. Cei trei martiri comemorați au fost: Dumitru I. Totir, Nae Trocan și Dumitru Năsărâmbă. Toți trei au fost, sunt și vor fi modele pentru toate generațiile care le-au urmat și le vor urma pentru modul exemplar în care au sacrificat totul încercând să-și salveze țara și neamul de „urgia roșie”.

Conștientizând că astfel de români mor nu pentru a fi plânși, ci pentru învierea noastră ca popor, s-au alăturat Caravanei Istoriei inițiată de Fundația Culturală Memoria în organizarea unei activități de suflet de comemorare a celor trei martiri și lansarea cărții „Pagini alese” al cărei autor este Dumitru I. Totir.

Dincolo de comemorarea cu care le suntem datori martirilor, activitatea desfășurată la Palatul Culturii din Drobeta a urmărit și o pregătire înțeleaptă a generațiilor tinere în vederea rezistenței la viitoare atacuri la memorie care cuprinde conservarea, limpezirea, curățarea, împrospătarea istoriei noastre recente, a tezaurului imaterial memorial fără de care am înceta să mai fim în trup, pe hartă și în timp.

Activitatea a stârnit interes chiar și în afara granițelor țării.  De peste ocean, din Canada, un român care la momentul execuției  locuia în imediata vecinătate a închisorii din Craiova dar a făcut și cercetări temeinice asupra cazului, ne-a trimis un mesaj, despre cum s-a încercat mușamalizarea execuției „strict secrete” și ce urmări a avut, mesaj din care reproduc un fragment: „- Finalizarea dosarului de anchetă al procurorului  Marin Caranda. Completul de judecată a fost format din maior de Justiţie, Gheorghe Protopopescu, locotenent major de Justiţie, Ion Necula, căpitan Alexandru Ioniţă (comandantul Penitenciarului Craiova) şi dr. Gheorghe Manolescu, medicul Închisorii. Ordinul, cu nr. Z-34362, din 18 iulie 1953 a fost îndeplinit două zile mai târziu. Execuţia a avut loc lângă zidul din partea de vest a Penitenciarului din Craiova, strada Vasile Alecsandri, nr. 89, în noaptea zilei de 20 iulie 1953. Pentru a estompa zgomotul împuşcăturilor s-a recurs la ambalarea motoarelor a două autocamioane sovietice, marca Z.I.S-50, care aveau rateuri de eşapament, asemănătoare cu focurile de armă. Câteva zile mai târziu,  subofiţerul de Securitate care asigura paza în ghereta situată pe zid, atârna în ştreang. Văzuse prea multe orori sau chiar el fusese desemnat să tragă în condamnaţi…” Autorul mesajului, Ion Anton Datcu ne-a trimis și coperta cărții pe care a scris-o, cu o fotografie sugestivă de care nu știu cum a făcut rost, cu mențiunea:„ Cam așa a fost și execuția  de Sf. Ilie 1953…”

 

Despre martirii comemorați a vorbit d-na președinte a Asociației Foștilor Deținuți Politic, Filiala Mehedinți – Ileana Mateescu,  părintele vicar eparhial – Mihai Zorilă, urmașii eroului martir – frații Totir, dl. scriitor Victor Rusu.

În sala Grigore Cerchez a aceluiași Palat al Culturii s-a făcut tot atunci lansarea cărții Pagini alese.

 

Frații Totir au strâns cele mai frumoase scrieri ale tatălui lor, un erudit implicat în multe domenii de activitate. Aceste articole, nuvele, povestiri au fost publicate chiar de autor în scurta lui viață în reviste (trei dintre reviste fuseseră fondate chiar de el) și alte publicații. Fiecare dintre frați a avut un rol în alcătuirea cărții, între ei fiind o legătură frățească exemplară, în ciuda greutăților de necrezut prin care au fost nevoiți să treacă. Redactorul și editorul cărții este Constantin Totir iar sora mai mică, Ileana Rotaru Totir semnează capitolul „Biografie Dumitru I. Totir”

Dintre cei șase copii ai lui Dumitru Totir mai sunt în viață doar patru, nevoiți să trăiască risipiți în zone diferite și depărtate ale țării , să-și piardă urma și faima de „fii de năpârcă”. Fiecare dintre ei s-a impus la locul de muncă prin cinste, corectitudine și înaltă calificare profesională. Sunt mândri de părintele lor și s-au luptat toată viața pentru recunoașterea meritelor și reabilitarea lui juridică. Au reușit și nici nu se putea altfel. Dacă în istoria studiată acum de elevi și studenți eroii-martiri încă nu au loc, au devenit legende în conștiința populară și acest lucru spune mult despre punctul în care ne aflăm ca națiune. Mai este de lucru la acest capitol și Caravana istoriei pune serios umărul pentru repararea lacunelor existente . Interesul publicului pentru activitate dovedește că suntem pe drumul cel bun. Tânărul IT-ist Ovidiu Coardă, d-na prof. Ileana Pișleagă, dl. prof. Dan Șalapa și tânăra actriță severineană    Cristina Barna  au încheiat activitatea cu un foarte frumos  moment artistic.

Domnul profesor Dan Șalapa a realizat și interpretat un excepțional colaj de versuri conceput special pentru această activitate de suflet. „Alături de temniță” s-a numit momentul pentru care publicul a aplaudat în picioare minute bune. Mulțumim tuturor pentru implicare și participare, mai ales că în acele zile canicula a atins grade greu de suportat.

 

Marcel Mateescu, UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *