Pentru că Omul sfințește locul, sau risipei i se dă florarul (neținând deloc seamă de etimologiile din limba turcă sau maghiară/ hodaly/szallas ale acestor locuri denumite după specificitate ori trebuință).
Desigur, ne folosim de aceste metafore pentru a da viață unui fapt în miezul zilei. Un fapt de cultură rurală dintr-o statornicie sau înrădăcinare pe pământ arădean din vatră de bihorean.
Inginerul agronom Liviu Nadiș i-a smuls pământului ultimele petice și a dat suflare unui Punct rural de colecție etnologică și artefacte pe un duleu nu departe de Peregu Mare. Aceste locuri sunt însuflețite în ultima sa carte Lumea nostalgică a sălașelor de altădată (Gutenberg 2022). Sunt cincizeci de ani de promenadă în câmpurile din jurul satelor Semlac, Pereg, Șeitin, Nădlac, Pecica. O promenadă între patru anotimpuri, al cincilea fiind scrisul, în file de cărți publicate. Profesia de inginer și -a pus amprenta pe meșteșugul scrisului, iar acum utilul s- a îmbinat firesc cu Frumosul. Un Frumos devenit o Casă domesticizată și cosmetizată, la margine de hotar cu tîrnaț, tindă , casă de ‘nainte, casa de’ napoi, ca și altădată, dar pentru un Acum care nu trebuie să mai aibă răbdarea timpului. Un timp care l -a învățat pe scriitorul- poet ,că orice timp are un anotimp! Acum a dat socoteala ariilor în metri pătrați parcurși și scurși, și a inaugurat pentru o altă vremelnice, dar nu zădarnicie, un Punct muzeistic de o certă valoare, nu doar ca amintire, ci și ca documentar- spiritual.
În cuvântul inaugural, de acum custodele acestui inedit loc de pe prispa sufletului, s- a adresat unui auditoriu bine ales și corect desemnat și a punctat ideea și intențiile care i – au fost muză și călăuză. Au fost citați și cinstiți cu numele numeroși donatori ale căror obiecte sunt acum piese de o reală valoare culturală sau necesară în etapele de recompletare ce vor urma.
Oaspeți de seamă au onorat sărbătoarea din faptul zilei: distinsa doamnă prof. dr. Gallia Butnaru (de la Universitatea Științele vieții Regele Mihai I din Timișoara) și prefațatorul cărții cu titlul mai sus amintit, scriitorul Teodor Bulza.
Un ales oaspete a fost custodele Galeriilor Turnul de Apă Arad, prof. Horia Trută, care a si înmânat o Distincție specială în acest context (în scop de recunoaștere a meritelor și bunelor intenții).
O seamă de colegi specialiști în agricultură, a onorat evenimentul prin prezență, iar deținătorii de alte colecții particulare (Domeniul Ardelenilor Macea, prin Ioan Alexandru Ardelean, Bogdan Florian Ardelean), consilierul domnului primar de Macea, Gabriel Bîrsăuan, Casa Bodrogană (prin Delia Chevereșan și familia Adrian Ponta), Casa ProPiroKult din Turnu (prin familia Piroska Toth, care a spus: De altfel suntem vechi colegi de serviciu și buni prieteni colecționari și am răspuns prezent cu mare bucurie„), Colecția „Gheorghe Hodrea „de la Sintea Mare, colecționarul col. Dan Paicu de la Pompieri Arad, simpli privitori, au dat glas de încurajare pasiunii și priceperii inginerului Liviu Nadiș.
Trebuie să subliniem că întreaga familie are un dar de a cultiva și perpetua frumosul (soția Maria Nadiș fiind un pictor al naturii, iar fiica Livia Nadiș, fiind doctor în Literatura română și un estet al literelor la Colegiul Vasile Godis din Arad). Despre darul oferit în natură și priceperea de a reda arhaicul în plină eră tehnologică au adresat cuvinte de salut și de felicitare Prof. dr. Gallia Butnaru, cei doi viceprimari prezenți (din Semlac, domnul Vasile Cazacu și Pecica, domnul Miodrag Stanoiov), prof .univ, dr. Anton Ilica.
Un adevărat portret al inginerului de ieri și de azi și a personalității celui care este Liviu Nadiș, a fost creionat de prof. Horia Truță care a spus: Îl cunosc pe inginerul
Liviu Nadiș ca un vrednic lucrător al ogorului de rod, la propriu și al ogorului în cuvinte la figurat și îi sprijin acest demers.
În numele Salonului Gutenberg prezent, am adresat câteva fraze privind forța destinului care se confundă cu atemporalul care nu are vârstă.
Înainte de a -i da soarelui din Brumărel, binețe,. am cules câteva impresii la cald:
Adina Matei: O zi frumoasă în care am retrăit frânturi din copilăria noastră. Îl felicit pe domnul Liviu Nadiș!
Livia Nadiș: Vă mulțumim tuturor pentru participarea la acest popas și vă asigurăm că nu ne vom opri aici. La sălaș sau la hodaie înseamnă pentru noi Acasă”.
În concluzie, harta spiritualității etnografice și a mecanismelor de uz casnic sau gospodăresc a dobândit de azi un nou punct pe câmpul unei geografii culturale: casa cu prispă și acareturi, design de baloți și poame de toamnă ori mai simplu: Liviu Nadiș între poezia inimii și proza experienței cu valoare de simbol!
Avem convingerea că până la o asociere a tuturor colecționarilor nu e decât un singur pas: devoțiune, dedicarea și voința.
Mult succes!
Florica R.Cândea / UZPR Filiala Arad
Selecție foto: Mircea Boran