◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro05.05.2024

Autori mehedințeni, membri ai UZPR, premiați la nivel național

Banca Națională a României a avut de-a lungul vremii la cârmă doi mehedințeni, doi titani care au făcut cinste neamului românesc. Ioan G. Bibicescu (n. 8 noiembrie 1849, Cerneți, Mehedinți – 2 mai 1924, București) Dimitrie Burileanu (1927-1931). Primul a fost guvernator într-o perioadă extrem de grea pentru România (1916 – 1921), după ce în anii 1914-1916 fusese viceguvernator. Atunci a avut loc primul război mondial și Marea Unire, evenimente majore în viața Țării. După încetarea mandatului de guvernator, Ioan G. Bibicescu a fost numit guvernator onorific, expresie a manierei în care înaintașii noștri au recunoscut eforturile și meritele depuse în slujba instituției băncii centrale și a poporului român. La fel de apreciat a fost Dumitru Burileanu care a condus destinele BNR în intervalul 1927-1931 când întreaga planetă intra în criza economică de supraproducție.

Ca un arc peste timp, în 5 mai 2023, în aceeași clădire, alți doi mehedințeni au onorat județul natal primind din partea ultimului reprezentant al unei familii de nobili cu blazon din Grecia premiu pentru o carte scrisă în anul 2022. Este vorba de Ileana Mateescu și fiul său, Marcel Mateescu, autori ai cărții „Amintiri din Câmpia Bărăganului”, Ed. Fundației Memoria. Familia care a sponsorizat acest premiu se numește Krissoveloni, Strămoșii lui Jean Chrissoveloni, greco-români, aveau în perioada interbelică o avere uriașă și fundaseră una dintre cele mai puternice şi moderne bănci din acea perioadă. Au pierdut toată averea într-o singură noapte, la naționalizarea dictată de comunişti în 11 iunie 1948. După Revoluţie, Jean Chrissoveloni s-a întors în ţară să recupereze şi să redea viaţă şi capital afacerilor părinților și bunicilor săi. Are 77 de ani, este puternic din toate punctele de vedere și dornic să redea strălucire numelui pe care cu mândrie îl poartă. Pentru început, J. Chrissoveloni a devenit proprietarul unei clădiri impresionante din Centrul Vechi al Capitalei, care acum găzduieşte cea mai mare librărie din ţară. În ziua când s-au deschis porţile, au fost cozi de sute de metri cu oameni care voiau s-o vadă. Acest lucru l-a impresionat pe Jean, care afirma că, „eu coadă la librărie, cu toată modestia, n-am mai văzut”. Este iubitor de carte și a dorit să joace rolul de Mecena pentru cei doi mehedințeni, ambii membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Premiul acesta îi onorează și îi obligă în egală măsură pe cei doi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *