Colaborarea mai strânsă între țări este singura cale durabilă către o lume pașnică, stabilă și prosperă pentru toți, declara pe 8 iulie 2022 secretarul general al ONU, António Guterres, în fața miniștrilor de Externe ai G20 reuniți la Bali (Indonezia) (https://news.un.org/fr/story/2022/07/1123482): întâlnirea venea într-un moment extrem de dificil pentru multilateralism și guvernanța globală, pentru că ordinea internațională era marcată de „riscul de a se prăbuși”, spunea atunci secretarul general al ONU, invocând provocări precum urgența climatică, pandemia COVID-19 sau războiul din Ucraina: „Consolidarea multilateralismului – tema acestei sesiuni – nu este o alegere, ci, o necesitate. Este singura modalitate de a evita penuria larg răspândită de alimente, agravarea haosului climatic și un val de sărăcie și mizerie care nu va cruța nici o țară”.
Criza climatică este prioritară
Șeful ONU a subliniat trei domenii care necesită acțiuni multilaterale urgente: urgența climatică în creștere; criza alimentară, energetică și financiară și redresarea inegală după pandemie. Criza climatică este urgența noastră numărul unu, a spus el, avertizând că lupta pentru menținerea creșterii temperaturii globale la ținta de 1,5 grade Celsius „va fi câștigată sau pierdută” până la sfârșitul deceniului actual: „Reprezentați economiile majore care produc 80% din emisiile globale, iar responsabilitatea de a preveni cele mai grave efecte ale crizei climatice este în mare măsură pe umerii Dv”, le-a spus el miniștrilor de externe prezenți. Deși emisiile globale trebuie să scadă cu 45% față de nivelurile din 2010 pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade Celsius, actualele angajamente naționale în materie de climă ar avea ca rezultat o creștere cu 14% până în 2030.
Numind situația „sinucidere colectivă”, șeful ONU a cerut o „revoluție a energiei regenerabile”, având ca prioritate eliminarea dependenței lumii de combustibilii fosili. Aceasta înseamnă că nu vor exista noi centrale electrice pe cărbune sau extinderea explorării de petrol și gaze, a spus el. În plus, economiile emergente trebuie să aibă acces la resursele și tehnologia pentru a trece la energia regenerabilă: „Țările mai bogate trebuie să îndeplinească în sfârșit angajamentul de a oferi 100 de miliarde de dolari pentru finanțarea schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare, începând cu anul 2022; avem nevoie, de asemenea, de un impuls radical pentru adaptare și sisteme de avertizare timpurie”, a mai spus el.
Noul Pact Global
Multe țări în curs de dezvoltare au suferit pierderi economice devastatoare în Timpul pandemiei și nu au acces la finanțare pentru redresare: Antonio Guterres a subliniat că este nevoie de un nou acord global pentru a reechilibra puterea și resursele financiare și pentru a permite acestor națiuni să investească în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) al ONU: „Arhitectura internațională a datoriei necesită o reformă urgentă. Avem nevoie de un cadru operațional de reducere a datoriilor și de restructurarea care să ia în considerare vulnerabilitatea”, a spus el. De asemenea, sunt necesare eforturi sporite pentru a crește numărul de țări care pot produce vaccinuri, terapii și teste COVID-19, prin partajarea licențelor și oferirea de sprijin tehnic și financiar.
Secretarul general al ONU a subliniat că lumea are nevoie de un multilateralism mai eficient, mai conectat și mai incluziv, spunând că „trebuie să combinăm punctele forte ale instituțiilor existente pentru a aborda în comun provocările cele mai presante ale Umanității. ONU lucrează cu țările membre pentru a prezenta recomandările cuprinse în raportul Agenda noastră comună, care pune accent pe consolidarea multilateralismului: acestea includ propuneri pentru summituri bianuale pentru a lucra în direcția unei economii globale mai durabile, incluzive și mai rezistente. Summiturile ar reuni țările din G20, Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (ECOSOC), instituțiile financiare internaționale și Biroul Secretarului General”.
Planul pentru întărirea multilateralismului
Un nou raport al ONU, publicat pe 18 aprilie 2023, indică faptul că este necesară o schimbare majoră în guvernanța globală pentru a aborda mai bine provocările actuale și cele care se profilează, cum ar fi criza climatică și amenințările tot mai mari la securitate (https://news.un.org/fr/story/2023/04/1134357): redactat de Consiliul consultativ la nivel înalt al ONU pentru un multilateralism eficient, raportul ”A Breakthrough for People and Planet: Effective and Inclusive Global Governance for Today and Tomorrow” (”O descoperire pentru Oameni și planetă: guvernarea globală eficientă și incluzivă pentru astăzi și mâine”), conține recomandări cuprinzătoare și detaliate pentru a consolida arhitectura globală pentru pace, securitate și finanțare, pentru a asigura tranziții juste pentru climă și digitalizare, precum și pentru a garanta mai multă echitate și justiție în procesul decizional la nivel global. Raportul afirmă, de asemenea, că egalitatea de gen trebuie să fie în centrul unui sistem multilateral revigorat și face recomandări pentru ca acest sistem să devină mai interconectat, mai incluziv și mai eficient.
Consiliul consultativ la nivel înalt pentru multilateralismul eficient (HLAB) a fost creat de secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres și se bazează pe „Agenda noastră comună”, raportul său lansat în septembrie 2021, care solicită o guvernare mai puternică a problemelor majore de interes global. Numit în martie 2022, HLAB este format din douăsprezece personalități eminente, fiind co-prezidat de fostul președinte al Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf, și de fostul prim-ministru al Suediei, Stefan Löfven. Secretarul general al ONU a însărcinat HLAB să consilieze statele membre cu privire la problemele de interes global major, acolo unde sunt cele mai necesare îmbunătățiri ale guvernării și să ofere opțiuni cu privire la modul în care aceste îmbunătățiri ar putea fi realizate.
Șase schimbări transformatoare
Raportul menționat mai sus este structurat în jurul a șase schimbări transformatoare: 1. reconstruirea încrederii în multilateralism prin includere și responsabilitate; 2. restabilirea echilibrului cu natura și oferirea de energie curată pentru toți; 3. asigurarea unei finanțări abundente și durabile, care să fie în beneficiul tuturor; 4. sprijinirea unei tranziții digitale juste, care să deblocheze valoarea datelor și să protejeze împotriva daunelor digitale; 5. consolidarea aranjamentelor de securitate colectivă eficiente și echitabile; 6. gestionarea riscurilor transnaționale actuale și emergente. Aceste recomandări au fost elaborate în urma unei consultări publice cuprinzătoare și se bazează pe contribuții extinse din partea diferitelor părți interesate, inclusiv state membre ale Națiunilor Unite, societatea civilă, mediul academic, tineri, sectorul privat, precum și entități din sistemul Națiunilor Unite. „O descoperire pentru Oameni și planetă este punctul culminant al unui an de implicare cu sute de rețele, organizații și grupuri ale societății civile angajate să abordeze provocările globale. Soluțiile pe care le-am împărtășit vor ajuta generațiile actuale și viitoare să evite implicațiile catastrofale ale traiectoriei noastre actuale și să asigure o lume mai durabilă, mai dreaptă și mai pașnică pentru Oameni și planetă. Sunt convinsă că raportul oferă cadrul de care Națiunile Unite, statele membre și alți actori au nevoie pentru a consolida cooperarea internațională pentru generațiile actuale și viitoare”, a spus Ellen Johnson Sirleaf.
Stefan Löfven, la rândul său, a indicat că „multilateralismul poate funcționa, dar trebuie să funcționeze mai bine și mai rapid. Recomandările noastre sunt centrate pe Oameni și urmăresc să consolideze cooperarea internațională și să sprijine implementarea accelerată a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Acordului de la Paris. Pentru că generațiile viitoare ne vor judeca după deciziile pe care le luăm astăzi”.
Löfven a adăugat că tensiunile geopolitice actuale nu ar trebui să ne împiedice să abordăm provocările multiple tot mai mari la adresa securității colective. „Trebuie să înțelegem mai bine riscurile emergente și viitoare și să ne pregătim mai bine pentru ele; trebuie să consolidăm transparența și încrederea în relațiile internaționale”, a adăugat el, subliniind apelul din raport pentru un nou efort de reformare a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a consolida arhitectura de consolidare a păcii și extinderea relațiilor dintre Națiunile Unite și organizațiile regionale.
Piețele alimentare și energetice
Pe măsură ce războiul din Ucraina amplifică alte crize și crește prețurile alimentelor și îngrășămintelor, șeful ONU a subliniat „riscul real” de foamete multiplă în acești ani: între Timp, prețurile record la energie declanșează întreruperi de curent și penurie de combustibil. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a aduce stabilitate piețelor globale de alimente și energie și pentru a sprijini economiile în curs de dezvoltare. Producția alimentară a Ucrainei, precum și alimentele și îngrășămintele produse în Rusia, trebuie aduse înapoi pe piețele mondiale, în ciuda războiului”, a spus el.
ONU lucrează la găsirea unui plan care să permită exportul sigur al alimentelor trimise de Ucraina prin Marea Neagră și accesul nestingherit la piețele mondiale pentru alimentele și îngrășămintele rusești. „Dar chiar dacă încercăm să creștem livrările, trebuie să punem resursele și spațiul fiscal la dispoziția celor mai sărace țări și comunități. Sistemul financiar global trebuie să folosească toate instrumentele de care dispune, cu flexibilitate și înțelegere, pentru a realiza acest lucru”, a mai spus secretarul general al ONU.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia