În cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 175 de ani de la Revoluția din 1848, an al deșteptării naționale, și de la prima intonare a Imnului național „Deșteaptă-te, române!”, vineri, 28 iulie, la Arhivele Nașionale – filiala Râmnicu Vâlcea, Primăria orașului nostru, împreună cu Forumul Cultural al Râmnicului, cât și cu Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala județeană „Matei Basarab” au organizat reuniunea științifică „Râmnicul în anul revoluționar 1848”. În cadrul manifestării au fost invitați să prezinte comunicări științifice cadre didactice de la universități din Sibiu și Craiova. Profesorul Corvin Lupu a dezbătut tema naționalismului românesc ca motiv al Revoluției române, specificând trăsăturile acestuia, rolul lui pentru împlinirea năzuințelor de libertate ale poporului român. Rolul subliniat de profesorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a fost o transpunere a dorințelor de identificare strămoșești în cadrul constituirii statului român. Premisele înfăptuirilor ulterioare au avut rădăcinile în programul Revoluției de la 1848. Dr/. Gabriel Croitoru, cercetător stințiific, gradul al doilea, în cadrul Institutului de Științe Sociale „C.S. Nicolăescu-Plopsor” al Academiei Române, a analizat condițiile sociale și economice ale anului 1848 din context european. A făcut paralelismul între revoluțiile din Principatele Române și Franța. Rolul orașului Râmnicu Vâlcea este recunoscut în desfășurarea evenimentelor din acel an, unde s-au sfințit steagurile Revoluției, drapelul actual este cel din perioada Revoluției, doar că atunci culorile erau dispuse orizontal. Tot atunci s-a depus jurământul pe Constituție. Primul model de Constituție inspirat de modelul european. Actualul imn a fost intonat oficial cu această ocazie. Imnul este și astăzi un cântec temerar, menit să stimuleze entuziasmul. Profesorul universitar Dinică Ciobotea, de la Universitatea din Craiova, a prezentat personalitatea dascălului vâlcean Constantin Codreanu, acesta fiind un demn revoluționar pașoptist. Despre mobilizarea militară a regimentelor de panduri voluntari în tabăra din Câmpul Troianului în perioade lunilor iulie–septembrie ale anului 1848 a vorbit profesorul universitar Tudor Rățoi, din Drobeta Turnu Severin, care, cu însuflețire, a subliniat dăruirea și patriotismul membrilor acestei tabere. A analizat și structura socială din care aceștia au făcut parte, structura diversificată și modul de organizare al taberei. Istoricul Eugen Petrescu a scos în evidență locuri și monumente din municipiu care atestă desfășurarea evenimentelor din acel an. Descrierea sa este competentă și a adus un plus de valoare întâlnirii aniversare, urmărind și istoria amplasării acestor dovezi incontestabile. Profesorul Ion St. Lazăr cât și Dragoș Teodorescu au mărturist aprecierea lor științifică pentru istoricul Titu Georgescu. Profesor care a contribuit în anii socialismului la regândirea și reconsiderarea Revoluției pașoptiste în sensul afirmării rolului evenimentelor în conștiința socială și a identității naționale.
Anton Pann, personaj inedit și important al acelor ani, a făcut obiectul studiului intitulat „Logofătul Cuvintelor”, din portofoliul meu. Articolul evidențiază atât temperamentul scriitorului , cât și atitudinea acestuia din anul crucial ce a influențat evoluția istoriei noastre.
Sărbătorirea Revoluției pașoptiste este atât necesitate, cât și datorie firească a declarării identității naționale.
Foto: Wikipedia