În cadrul programului de educație muzeală Școala de Vară „Tradiții și obiceiuri la Dunărea de Jos și Dobrogea”, coordonat de către dr. Brândușa Ilie, muzeograf al Muzeului Brăilei Carol I, Secția Etnografie și Artă Populară, s-a desfășurat o activitate comemorativă In memoriam Vera Crăciun, la care au răspuns prezent scriitori gălățeni și brăileni deopotrivă, care au cunoscut viața și opera autoarei.
Așa cum ne-a precizat reprezentantul muzeului, scopul Școlii de Vară organizată de Muzeul Brăilei „Carol I”, Secția Etnografie și Artă Populară este acela de a atrage atenția asupra patrimoniului muzeal, de a înțelege importanța constituirii și dezvoltării unei colecții muzeale, a rolului colecționarilor în viața publică, de a prezenta într-un mod științific tradiții și obiceiuri din spațiul românesc prin conferințe și cercetări de teren, de a conștientiza importanța actului cultural-educativ și a impactului pe care îl reprezintă și în alte domenii de activitate. De-a lungul celor zece ani de Școală de Vară, programul a propus activități interactive, ateliere („Cel mai vechi obiect de acasă”, „Fotografia ca document etnografic”, „Atelier de povești”), vizite la muzee, mănăstiri, întâlniri cu scriitori și meșteri populari, dar și cu apicultori, pescari, vânători, lăutari, având ca obiectiv cunoașterea habitatului tradițional din Câmpia Brăilei și dezvoltarea abilităților de colaborare și socializare. A oferit posibilitatea publicului, printr-un program unic de educație muzeală în țara noastră, de a petrece timp de calitate, in familie, alături de specialiștii din muzee (muzeografi, restauratori, conservatori), de a explora spații non-formale și a de a stimula creativitatea și gândirea critică.
Printre invitații care au ales să-și exprime prețuirea față de un om care și-a dedicat viața promovării literaturii pentru copii (fiind alături de generații de elevi prin proiecte educaționale organizate, în colaborare cu cadre didactice și muzeografi în școli, muzee sau biblioteci), s-au numărat: Părintele Ionel Rusu, Antoaneta Crudu, Veronica Popescu, Daniela Bobu, Angela Burtea, Doina Focșa, Vasile Mandric, Tincuța Gherghiceanu, subsemnata, precum și Ilinca Mamir, rudă apropiată a autoarei.
Părintele Ionel Rusu, un apropiat al tuturor scriitorilor, fiind el însuși un erudit, a vorbit despre coincidența faptului că duminica comemorării coincide cu „Duminica tuturor sfinților”, în palma cărora e bine să ne lăsăm destinele și despre faptul că Dumnezeu a lăsat pe pământ repere de tot felul (științifice, culturale-precum scriitoarea comemorată), pentru ca neamul să nu se stingă și pentru ca generațiile care vin din urmă, să nu fie în derivă, în absența modelelor. Iar Vera Crăciun este un model, care culege acum ceea ce a semănat: poezie, frumos, dăruire, amintire întru eternitate. Făuritorii de frumos au obligația de a nu lăsa pradă promiscuității, să nu lase să se compromită poezia, pentru că poezia este cea care ne face frumoși și buni, ne face să simțim frumos. Dumnezeu a lăsat oamenilor niște talanți care trebuie înmulțiți, iar Vera Crăciun și-a cultivat, și-a activat talantul, l-a făcut cunoscut, lăsând mărturie, a făcut misiune, în școli, scriind (pentru copii cu precădere), ajungând la sufletele acestora. De aceea, concluzia preotului este că ea va dăinui prin moștenitorii ei biologici, dar și prin carte.
Antoaneta Crudu, Președintele Asociației DANUBIANA GALAȚI a amintit despre inițiativele lăudabile ale unui grup de poeți consacrați și ale familiei, de a păstra vie amintirea autoarei comemorate, prin activități precum cele de astăzi de la Muzeul Brăilei Carol I și a povestit cu nostalgie, despre prezența și participarea Verei la activitățile transfrontaliere ala asociației pe care o conduce, precum și despre ultimile ei apariții în viața publică (7 martie 2024, întrunirea de la Salonul cultural Gumann și 29 martie 2024, lansarea de carte a Mioarei Baciu).
Aceleași sentimente de tristețe au încercat-o și pe Veronica Popescu, o apropiată a Verei (colegă de serviciu și de condei), care a mărturisit că de la Vera a primit impulsul de a scrie, au călătorit împreună, au trăit împreună bucurii și păreri de rău, iar ultima lor întrevedere a fost pe 1 martie anul acesta.
Scriitoarea Angela Burtea, de profesie învățătoare o altă prezență notabilă la comemorare, a venit în întâmpinarea Verei cu revista Prețul cuvintelor, mărturie a colaborării cu aceasta, începând cu anul 2020. Tulcea, 2019, Vama, Suceava, 2020 (Festival de literatură), desele invitații la activitățile de la Biblioteca V.A. Urechia din Galați, le-au apropiat pe cele două scriitoare. Angela Burtea a menționat că a cunoscut două fețe ale ale Verei: una, cea plină de zâmbet (cu care-i cucerea pe copii, dar și pe adulți) și una, plină de mirare (când nu-i convenea ceva). Dincolo de aceste aspecte, a mai evidențiat ușurința cu care se citesc cărțile ei, pentru că ele sunt scrise cu sufletul.
O intervenție aparte a avut învățătoarea Daniela Bobu de la Colegiul Național Costache Negri din Galați, care a mulțumit, cu prețuire celor care au introdus-o în această lume a cuvântului scris și a împărtășit câteva impresii prilejuite de întâlnirile cu Vera Crăciun în mijlocul elevilor pe care-i păstorește cu drag și dăruire, introducându-i de la o vârstă fragedă în lumea magică a scrisului.
Subsemnata, fiind ultima persoană onorată cu prezența de către Vera la activitatea culturală privind lansarea de carte Așezăminte sufletești, antologie de autor Mioara Baciu, pot susține că, atunci, i-am văzut pentru ultima oară zâmbetul dulce-amar, fără a bănui nicio secundă ceea ce avea să urmeze în doar câteva zile… Vera Crăciun, o voce distinctă, inconfundabilă, colaborator fidel al spațiului etnografic gălățean și brăilean, apreciat și iubit de copiii de la Dunărea de Jos, a plecat, pe neașteptate, să spună „povești de noapte bună” și îngerilor.
Sonetistul/epigramistul brăilean Vasile Mandric a adus de asemenea un pios omagiu și a recitat câteva sonete, având ca destinatar persoanele care se mută la cer.
La final, s-a vizitat muzeul care conține colecții impresionate, care conservă tot ce-i românesc: portul popular din diverse zone ale țării, diferite obiecte agricole, icoane – toate, cu o vechime considerabilă.
Mioara Baciu / UZPR