Pe 18 aprilie 2023, Parlamentul European (PE) a adoptat cele trei instrumente esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice până în 2030: 1. Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii, inclusiv pentru sectoarele aviație și maritim); 2. Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Carbon, și, 3. Fondul Social pentru Climă (https://cursdeguvernare.ro/pachetul-de-legi-cheie-pentru-atingerea-obiectivelor-climatice-in-2030-adoptat-de-parlamentul-european.html).
De asemenea, Parlamentul European a aprobat acordurile încheiate cu țările UE la sfârșitul anului 2022 pe mai multe acte legislative cheie care fac parte din pachetul „Fit for 55 in 2030”- Planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană privind clima.
1. Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS) a fost adoptat cu 413 voturi pentru, 167 împotrivă și 57 abțineri. Scopul ETS este de a reduce emisiile de Gaze cu Efect de Seră (GES) cu 62% până în 2030 față de nivelurile din 2005.
ETS elimină treptat cotele gratuite pentru companii din 2026 până în 2034 și creează un nou ETS II separat pentru combustibil pentru transportul rutier și încălzirea clădirilor, care va pune un preț pentru emisiile de GES din aceste sectoare în 2027 (sau 2028 dacă prețurile la energie sunt excepțional de ridicate).
Parlamentul a votat, de asemenea, includerea, pentru prima dată, a emisiilor de GES din sectorul maritim în ETS (500 de voturi pentru, 131 de abțineri și 11 abțineri) și a fost de acord cu revizuirea ETS pentru aviație (463 de voturi pentru, 117 de voturi pentru și 64 de abțineri); acest vot elimină treptat cotele gratuite pentru sectorul aviației până în 2026 și promovează utilizarea combustibililor durabili pentru aviație.
2. Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Carbon (CBAM)
Cu 487 de voturi pentru Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Carbon (CBAM), 81 de voturi împotrivă și 75 de abțineri, Parlamentul a adoptat și regulile pentru noul CBAM, care își propune să asigure că eforturile în domeniul climei nu sunt subminate prin relocarea producției din UE în țări cu politici mai puțin ambițioase.
Bunurile acoperite de CBAM sunt fier, oțel, ciment, aluminiu, îngrășăminte, electricitate, hidrogen precum și emisii indirecte, în anumite condiții: importatorii acestor bunuri ar trebui să plătească orice diferență de preț între prețul carbonului plătit în țara de producție și prețul cotelor de carbon din UE.
CBAM va fi introdus treptat, din 2026 până în 2034, cu aceeași viteză cu care sunt eliminate cotele gratuite din UE.
3. Fondul Social pentru Climă (SCF)
Acordul cu statele membre privind înființarea unui Fond Social pentru Climă a fost adoptat cu 521 de voturi pentru, 75 pentru și 43 de abțineri: grație SCF, gospodăriile vulnerabile, micro întreprinderile și utilizatorii de transport, care sunt afectați în mod deosebit de „sărăcia” energetică vor beneficia de fonduri. Când va fi pe deplin în vigoare, în 2026, SCF (în valoare totală estimată la 86,7 miliarde euro) va fi finanțat din: a) licitarea cotelor ETS II până la o sumă de 65 de miliarde euro; b) o sumă suplimentară de 25% acoperită din resurse naționale.
Cele trei instrumente aprobate în PE trebuie să fie aprobate oficial și de Consiliul European, apoi textele respective vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și vor intra în vigoare după 20 de zile.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu /UZPR
(foto: pixabay.com)