Ziariștii timișoreni au încheiat în forță un an bogat în evenimente, care au ținut trează conștiința iubitorilor de cultură, artă și informare jurnalistică, într-o perioadă (ne)prielnică. Recent, Sala multifuncțională a C.J. Timiș, în care, de la un timp se respiră nu numai politică dar și un aer proaspă de comuniune spirituală între jurnaliști, scriitori și oameni cu notorietate în domeniu, vocație specifică Banatului, a fost gazda generoasă a unui astfel de eveniment inedit și de excepție.
La inițiativa propusă de scriitorul și jurnalistul Petru Novac Dolângă, un om deosebit, un cărășan de neuitat, cu sufletul risipit prin cultura română, aceea de a organiza împreună, Filiala UZPR Timiș, vicepreședinte Dumitru Buțoi, și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, președinte Cornel Ungureanu, un Simpozion dedicat cărturarului Franyo Zoltan, poet, publicist, traducător și jurnalist de etnie magiară, trăitor în Timișoara, am dovedit receptivitate și implicare pentru a onora prin prezență și alocuțiuni rostite prețuirea noastră pentru viața și opera unui reper cultural, Franyo Zoltan, cu abordare europeană cu vocația prieteniei și promovării reațiilor cultural-spirituale între cele două popoare, român și maghiar, așa cum l-a cunoscut și prezentat domnul consilier Viorel Coifan, C.J.Timiș.
Franyo Zoltan s-a născut la 30 iulie 1887, în satul Marghitița Banatului istoric, stăveche și pitorească așezare rustică din pusta banatică, situată astăzi pe teritoriul Serbiei și a decedat la vârsta de 91 de ani, la 29 decembrie, în anul 1978, la Timișoara. A participat efectiv în Primul Război Mondial. A scris peste 65 de volume, dar s-a remarcat prin traducerile sale – cunoștea 12 limbi, în maghiară și germană, relevante fiind Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Edgar Alan Poe, Eminescu, Luceafărul și Poeme, Lucian Blaga.
Franyo Zoltan recunoștea doar un singur stăpân al omenirii și a crezut nestrămutat în supremația lui: imperiul inefabil al cărților, iar pentru magnificul umanist timișorean din Calea Bogdăneștilor numărul 19, adevărul era mai vechi decât timpul din clepsidra veacurilor! (Petru Novac Dolângă, din Ediția aniversară Franyo Zoltan, editura Perenia Press 2022). „Tremurătoarea umbră a veacurilor”, o carte esențială, sinceră, sentimentală, scrisă cu voluptatea scriitorului pentru care spiritul de solidaritate cultural-jurnalistic este încă tînăr și liber și generos pentru că în finalul acestui eveniment de excepție a oferit cu autograf tuturor participanților câte un exemplar, în mod gratuit.
Despre activitatea jurnalistă, respectiv 1931, când a devenit redactor responsabil al „Ziarului de la ora șase”, și nu numai, a lui Franyo Zoltan, a prezentat în sinteză materiale concludente și bine argumentate domnul Makkai Zoltan, jurnalist, care ne-a oferit în deschiderea evenimentului un film de vreo 10 minute cu secvențe memorabile din viața și activitatea unui om cu adevărat în slujba cuvântului scris și a comunității.
Seniorul Andrei Pogany, cercetător reamarcabil, ne-a surprins plăcut printr-un discurs emoționant, insprat dintr-o istorie de aproape 80 de ani, când tatăl său, redactor șef, l-a avut colaborator pe Franyo Zoltan, un cosmopolit incomod.
De asemeni, jurnalistul de investigație Nicole Toma, membru UZPR Timiș, care, după Revoluția din 1989, timp de vreo 8 ani a condus și editat la Lugoj, ziarul „Drapelul”, fondat de bănățeanul Valeriu Braniște, ne amintește că în perioada 1918-1920, Franyo Zoltan a fost redactor la „Drapelul” și bun prieten cu Valeriu Braniște.
Dincolo de aceste scrieri memorabile și relevante prin sensibilitate și bogăție lexicală, trebuie să reținem faptul că a fos un traducător magnific, așa cum ni-l descrie pe coperta patru a volumului aniversar „Tremurătoarea umbră a veacurilor” criticul Șerban Cioculescu, în Revista „Flacăra” 1977, „autor al unei mari antologii a liricii mondiale în maghiară”, Maestrul este și un minunat tălmăcitor al lui „Faust”, de Goethe, al „Corbului”, de Poe, a lui Hofmannsthal, al lui Pușkin. Dar a tradus magnific în germană lirici elini în 6 volume, editate la Berlin, a căror vastitate nu o cuprind rândurile noastre omagiale. Fervoarea și munca uriașă de re-creator au înnobilat vigurosului meșter acea tinerețe fără bătrânețe. Să îl salutăm ca atare, la aniversarea sa, pe exemplarul cetățean, publicist și mare poet Franyo Zoltan”!
În concluzie, putem spune cu deplină satisfacție că am fost beneficiarii unei adevărate lecții de istorie literară și de jurnalism de reberberație europeană.
Mulțumim partenerilor noștri, Casa Maghiară Timișoara,(Makkay Zoltan), Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara (D. Buțoi) Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului, Timișoara oraș-martir (Remus Știr) și colegilor de breaslă; Ionel Bota (Oravița) Gheorghe Chiran (Reșița), Aurel Constantin Muntoiu (Lugoj), Ioan I. Ionescu, Ștefan Tat, Horia Țâru, Gheorghe Lungu, Adrian Bacoș, Timișoara.
Nădăiduim să pășim în 2024, ce se anunță a fi un an al provocărilor, cu și mai multă energie, speranță și optimism.
„LA MULȚI ANI POPOR ROMÂN ȘI DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE NEAMUL ROMÂNESC!”
Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș