Marți, 31 octombrie 2023, începând cu ora 14:00, la Biblioteca Județeană „Christian Tell” din Târgu-Jiu a debutat proiectul „Util și mereu la modă” cu ateliere dedicate meșteșugului și artei tradiționale, iar pasionații de cusături manuale și croșetat au avut ocazia de a-și arăta priceperea și îndemânarea în cadrul atelierului organizat de bibliotecă. „Prin această șezătoare, ne-am propus să reînviem ocupațiile specifice româncelor din cele mai vechi timpuri și să transmitem din generație în generație arta cusăturilor manuale. Prin varietatea și calitatea cusăturilor realizate de mână, vă așteptăm într-o atmosferă de sărbătoare alături de seniorii bibliotecii, la MansArta, pentru a ne petrece timpul într-un mod relaxat, util și mereu la modă!. Motivația de a organiza o astfel de activitate este cu atât mai mare cu cât, ia, cel mai frumos element vestimentar al costumului popular românesc, face parte din patrimoniul UNESCO… iar Gorjul a avut un puternic cuvânt de spus în acest sens!”, a fost invitația doamnei manager Maria Luiza Sandu.
Așadar, marți la ora 14, la MansArta bibliotecii s-a adunat un grup de femei de vârsta a treia, dornice să-și arate talentul în arta cusăturilor manuale. Dintre acestea amintesc pe: Maria Stoichin (73 ani din Peștișani), Cazacu Elena (73 ani din Romanești), Hirean Violeta (78 ani din Curtișoara), Toropu Iuliana (69 ani din Bumbești-Jiu), Staicu Mariana (68 ani din Peștișani), Răulea Silvia (67 ani din Păuca, județul Sibiu), Dabelea Mădălina (67 ani din Valea Lungă, județul Dâmbovița), Rață Elena (63 de ani din Brebu, județul Prahova), Pavălă Marilena (63 de ani din Caracal, județul Olt) și Simeria Georgiana (63 de ani din Târgu Jiu). Personalului bibliotecii i s-a alăturat și doamna Coară Isabela – promotor Discover Peștișani.
„Activitatea de astăzi se numește «Util și mereu la modă». Apreciez foarte mult faptul că ați venit astăzi, aici la bibliotecă, îmbrăcate în ie și că transmiteți din generație în generație arta cusutului manual și a costumului popular. Astăzi vom face o mică șezătoare să vă amintiți de anii copilăriei”, a spus doamna manager al bibliotecii în cuvântul de deschidere.
Maria Stoichin (73 ani din Peștișani), este un artizan al Gorjului, cu experiență vastă în confecționarea costumelor populare gorjenești care deține o colecție impresionantă de astfel de obiecte. Aceasta poartă costumul popular la orice ocazie importantă. Dacă vorbim de slujba de duminică de la biserică, sau nunta de aur aniversată anul trecut de familia Stoichin sau un eveniment cultural al comunei, tanti Maria îl onorează îmbrăcată așa cum se cuvine, etalând pe rând frumusețea costumelor ce le-a colecționat sau moștenit, peste 35 la număr în acest moment. Îmbrăcată în costum popular a mers de acasă din Peștișani, de la Casa Muzeu Constantin Brâncuși până la poalele Sfinxului din Bucegi. Pentru început, aceasta a povestit celor prezenți următoarele: „Îi mulțumesc doamnei directoare Luiza Sandu pentru organizarea acestui eveniment la care m-a invitat și pe mine. Astăzi port un costum de peste 100 de ani cusut de mama mea. Mie îmi place să transmit generației tinere, tradiția portului gorjenesc”, apoi ne-a prezentat toate piesele costumului: „opinci și ciorapi albi, care iarna sunt din lână, poale (fusta), oprege (cele două șoarțe), care cel din față se numește fâstâc și are rândurile țesute pe vertical iar cel de la spate are rândurile țesute pe orizontal și se numește opreg, cămașe cu ciupag, cu rânduri de floricele, și o vestă făcută la Tismana. La șezătorile din sat coseam, torceam, cântam, spunem povestioare sau diferite glume, dar și jucam”. Apoi a început să depene amintiri dar să ne și încânte cu melodii compuse de ea. Are o voce plăcută iar ca stil se apropie foarte mult de gorjeanca Maria Lătărețu. A început cu o priceasnă apoi cu muzică populară, cântându-ne melodiile: Mărie, Mărie, Frunzuliță de trifoi și Am dușmance în tot satul. Și celelalte au spus glume și diferite întâmplări din viața lor. Atmosfera a fost ca odinioară la clacă sau șezătoare.
Doamna Maria-Luiza a venit cu o propunere interesantă și anume, ca ediția viitoare să coase fiecare câte o bucată dintr-o ie, apoi să o asambleze și să rămână în patrimoniul bibliotecii ca un simbol al acestui proiect cultural, denumită „Bibliotech-ia”. La acest proiect pilot a vrut să vadă cum răspund pasionații de cusături și croșetat la această provocare a bibliotecii gorjene, iar în încheiere, după aproape două ore de lucru, îmbinat cu cântec și voie bună, doamna manager ne-a mărturisit următoarele: „A fost extraordinar și m-am simțit foarte bine alături de dumneavoastră și m-am încărcat cu multă energie pozitivă. Vă apreciem foarte mult că sunteți aproape de noi, la bibliotecă, că răspundeți cu plăcere la solicitările noastre și că nu vă este greu să veniți până aici, lucru care pe mine mă bucură și-mi dă putere și energie să merg mai departe, să implementez proiecte la biblioteca județeană, pentru toate categoriile de vârstă. Vă mulțumesc din toată inima mea și vă apreciez cu toată ființa mea. Noi aici suntem o echipă și lucrăm foarte bine împreună”.
La finalul Atelierului, participantele au primit câte un mic cadou pentru lucrările realizate și pentru participare.
„Primul atelier desfășurat astăzi sub formă de șezătoare ne oferă oportunitatea să reînviem una din ocupațiile specifice româncelor din cele mai vechi timpuri și să transmitem din generație în generație această adevărată artă a cusăturilor manuale. Cele mai importante persoane care pot realiza acest lucru sunt membrele comunității cu o bogată experiență de viață și cunoștințe în arta cusăturilor manuale. Această artă este perfect ilustrată în IA tradițională care reprezintă cel mai frumos element vestimentar al costumului popular românesc. IA românească este un simbol universar făcând parte din patrimoniul UNESCO, Gorjul având o contribuție importantă la această realizare. Atmosfera de sărbătoare de la mansarda bibliotecii este întregită de expoziția tablourilor realizate cu imagini preluate din lucrarea «Portul popular românesc», lucrare întocmită din înaltul gând și îndemn al Majestății sale Regelui Carol al II-lea, sub îngrijirea domnului profesor Dimitrie Gusti de către Alexandrina Enăchescu Cantemir și tipărite în atelierele grafice Scrisul Românesc Craiova. Albumul se regăsește în colecțiile donației pictorului Iosif Keber. Documentarea a fost realizată de către Biblioteca Județeană «Christian Tell» Gorj în parteneriat cu Primăria Peștișani”, a declarat doamna Maria Luiza Sandu la finalul activității.
Gigi Bușe