Apelul pentru regăsirea spiritului fondator al UE
În perioada 27-30 aprilie 2023, Papa Francisc a efectuat o vizită în Ungaria, unde a atras atenția asupra pericolelor creșterii naționalismului în Europa, a denunţat „infantilismul belicos” ce a readus războiul în Europa și a îndemnat la regăsirea spiritului fondator al UE, de unitate pașnică (Papa Francisc la Budapesta – Apel pentru regăsirea spiritului fondator al UE (cursdeguvernare.ro), postat pe 29 aprilie 2023): la Budapesta, Papa Francisc și-a prezentat viziunea asupra viitorului Europei, într-un discurs atent calibrat, solicitând ca Uniunea Europeană să aprobe modalităţi sigure şi legale de intrare a migranţilor şi îndemnând Guvernul ungar să nu ţină Europa „ostatică” din cauza tentaţiilor populiste. Papa Francisc nu a menajat gazdele atunci când s-a adresat preşedintei Katalin Novak şi premierului populist al Ungariei, Viktor Orban, a cărui reticenţă în a sprijini Ucraina a stârnit revolta altor ţări din UE. Suveranul pontif a reamintit de idealurile nobile, care au stat la baza fondării blocului european şi a deplâns faptul că: „Naţionalismul începe să răsune din nou, iar politica internaţională regresează spre un fel de infantilism belicos. În acest moment istoric, Europa este fundamental, este deci esenţial să redescoperim sufletul european”…
Papa a avut un discurs dur adresat liderilor guvernamentali de la Budapesta, inclusiv premierului Viktor Orban, atunci când a îndemnat la respingerea „formelor autoreferenţiale de populism” şi a intereselor strict naţionaliste: “Se pare că asistăm la apusul trist al acelui vis coral al păcii, în Timp ce soliştii războiului preiau acum controlul. În această conjunctură istorică, Europa este crucial, fiind chemată să îşi asume rolul care îi revine, care este acela de a-i uni pe cei care sunt îndepărtaţi, de a primi alte popoare şi de a refuza să considere pe cineva un duşman etern”.
Sfântul Părinte a făcut apel la întoarceree la „sufletul european” imaginat de cei care au pus bazele Europei moderne după cel de-Al Doilea Război Mondial, spunând că naţiunile trebuie să „privească dincolo de graniţele naţionale”. Vorbind în ziua în care, după aproape două luni, Rusia a lovit din nou Ucraina cu un atac aerian de amploare, soldat cu victime civile, Papa Francisc a făcut un nou apel pentru a pune capăt războiului din această ţară, cerând „eforturi creative pentru pace”.
Premierul Viktor Orban, în vârstă de 59 de ani, şi Papa, care are 86 de ani, au opinii diferite cu privire la gestionarea migraţiei din Orientul Mijlociu şi Africa către Europa, suveranul pontif considerând că imigranţii care fug de sărăcie ar trebui să fie bineveniţi. Orban, al cărui guvern a construit un gard de sârmă la graniţa cu Serbia pentru a ţine la distanţă migranţii, spune că refuză să lase Ungaria să se transforme într-o „ţară de imigranţi”, aşa cum, afirmă el, au devenit alte ţări din Europa. El i-a cerut Papei Francisc în 2021, în timpul precedentei vizite papele, „să nu lase Ungaria creştină să piară”.
În discursul său de la Palatul prezidenţial din Budapesta, după întâlniri private separate cu preşedinta Katalin Novak şi cu premierul Viktor Orban, Papa Francisc l-a citat pe Sfântul Ştefan, considerat fondatorul Ungariei creştine în secolul al XI-lea: „Sfântul Ştefan i-a lăsat moştenire fiului său cuvinte extraordinare de fraternitate atunci când i-a spus că cei care sosesc cu limbi şi obiceiuri diferite împodobesc ţara”, citând porunca sfântului de a primi străinii cu bunăvoinţă şi de a-i preţui.
Papa a discutat cu premierul Viktor Orban timp de aproximativ 20 de minute, o întâlnire cu uşile închise în Timpul căreia premierul a insistat asupra Creştinismului ca „vector de pace”. Pentru liderul în vârstă de 59 de ani, care doreşte să promoveze „civilizaţia creştină”, vizita Papei, la doar doi ani după escala de şapte ore la Budapesta din 2021, este un cert succes diplomatic: în ţara cu 9,7 milioane de locuitori, dintre care aproximativ 39% sunt catolici, potrivit Recensământului din 2011, Viktor Orban şi susţinătorii săi sunt dornici să evidenţieze punctele comune cu şeful Bisericii Catolice. În discursul său, Papa a lăudat valorile creştine tradiţionale susţinute de Guvernul ungar, în special prin „politicile sale eficiente pentru natalitate şi familie” și criticat „colonizările ideologice care elimină diferenţele, ca în cazul aşa-numitei culturi de gen”, precum şi „eşecul tragic” al avortului. De asemenea, Papa a reamintit Ungariei datoria sa de a primi migranţii, insistând asupra „necesităţii deschiderii faţă de ceilalţi” în faţa tendinţei de „a se întoarce asupra propriei persoane”. „Valorile creştine nu pot fi mărturisite prin rigiditate şi închideri”, a avertizat el, în Timp ce Ungaria ridică garduri la frontierele sale şi restricţionează depunerea cererilor de azil la ambasadele sale din străinătate, atrăgându-şi mai multe condamnări din partea Curţii de Justiţie a UE.
În discursul său adresat papei înainte ca acesta să ia cuvântul, preşedinta Katalin Novak l-a numit pe Sfântul Părinte ca fiind un Om al păcii şi l-a îndemnat să facă totul pentru a opri războiul de la graniţa de est a Ungariei. La rândul său, premieul Viktor Orban a declarat că Ungaria şi Vaticanul sunt singurele două state europene care pot fi descrise ca fiind „pro-pace”. Ungaria susţine o Ucraină suverană, dar are în continuare legături economice puternice cu Rusia, iar guvernul său a refuzat să trimită arme în Ucraina. În Timp ce Papa a cerut adesea interzicerea generală a traficului de arme şi reducerea producţiei de arme, el a spus că trimiterea de arme în Ucraina este acceptabilă din punct de vedere moral, dacă acestea sunt folosite pentru autoapărare.
Vizita de trei zile în Ungaria a fost prima deplasare a Papei Francisc în vârstă de 86 de ani de când a fost internat în spital pentru bronşită, în luna martie 2023. Arătând vesel, Sfântul Părinte, care suferă de o afecţiune la genunchi, a folosit un baston pentru a trece pe lângă demnitarii şi copiii în costum popular care l-au întâmpinat la aeroport. La alte apariţii publice recente, el folosise un scaun cu rotile. În Timpul celei de-a 41-a sa deplasări externe de la alegerea sa în 2013, Papa s-a întâlnit de asemenea, cu oameni săraci, cu tineri, reprezentanţi ai sectorului academic şi cultural şi a prezidat, pe 30 aprilie 2023, o slujbă în aer liber. În ciuda vârstei sale înaintate şi a durerilor la genunchi, care îl obligă să folosească un baston sau un scaun cu rotile, şeful Bisericii Catolice continuă să călătorească. El este al doilea Papă care vizitează Ungaria, după vizitele lui Ioan Paul al II-lea în 1991 şi 1996.
Respingerea „Doctrinei Descoperirii”
Un decret catolic vechi de 500 de ani a fost folosit de-a lungul celor cinci secole pentru a justifica confiscarea pământurilor indigene de către puterile coloniale (https://news.un.org /fr/story/2023/04/1134072, postat pe 10 aprilie 2023): „Doctrina Descoperirii rămâne o rană deschisă pentru multe popoare indigene din întreaga lume”, a declarat José Francisco Calí Tzay, raportorul special al ONU pentru drepturile popoarelor indigene. „Azi, acest decret trebuie tratat ca parte a unui proces de reconciliere între popoarele indigene și statele coloniale”, a mai spus Calí Tzay. Raportorul Special a îndemnat toate statele care încă adoptă și aplică „Doctrina Descoperirii” să urmeze exemplul Sfântului Scaun, care a recunoscut efectele nocive ale colonizării, inclusiv suferința suferită de popoarele indigene”.
José Francisco Calí Tzay a salutat apelul Papei Francisc de a abandona mentalitatea colonizatoare și de a promova respectul și dialogul reciproc: „Sfântul Scaun a făcut un pas important spre reconciliere și vindecare cu popoarele indigene, respingând toate conceptele care nu le recunosc drepturile Omului. Doctrina a fost recunoscută ca acordând puterilor coloniale europene dreptul unilateral de a revendica suveranitate superioară și drepturi asupra pământurilor și resurselor popoarelor indigene din cauza presupusei lor lipse de civilizație și religie”. Acest text papal a fost folosit pentru a revendica teritoriile indigene din Americi, Africa și alte părți ale lumii și continuă să aibă un impact negativ asupra exercitării depline a drepturilor Omului de către popoarele indigene din unele țări.
Doctrina Descoperirii a oferă până acum baza legală pentru privarea unilaterală a popoarelor indigene de drepturile lor de proprietate asupra pământurilor și teritoriilor lor tradiționale de către statele care au utilizat această teorie juridică a Vaticanului în cadrul legislației și jurisprudenței lor naționale, în special cu privire la litigiile funciare. Expertul ONU a remarcat că aceasta a fost „una dintre cauzele fundamentale ale traumei intergeneraționale trăite de popoarele indigene, manifestată în prezent prin rate ridicate de sinucidere în rândul tinerilor indigeni, o suprareprezentare a popoarelor indigene în sistemul de justiție penală, violență disproporționată împotriva femeilor indigene și fetelor, precum și discriminare rasială”. Raportorul Special a îndemnat statele care încă aplică „Doctrina Descoperirii” să urmeze exemplul Sfântului Scaun, respingând oficial decretul și revizuind toată jurisprudența și legislația care se bazează pe această doctrină.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu / UZPR
Foto: Wikipedia