Creșterea numărului de insolvențe
Aproximativ 70% din cifra de afaceri la nivel naţional este generată de 32.027 de companii de impact, cu active totale de peste un milion de euro, iar 42% dintre acestea sunt în prezent companii restructurabile sau aflate în insolvenţă iminentă (Economia reală: Peste 40% dintre companiile medii și mari riscă insolvența (cursdeguvernare.ro), posat pe 9 noiembrie 2022): aproape jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor în insolvenţă iminentă e generată de companiile cu active de peste 50 de milioane de euro. Mai exact, 133 de companii înregistrează 51% din datorii; aproape jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor restructurabile este generată tot de companiile mari, ceea ce înseamnă că 209 companii înregistrează 46% din datorii.
Dintre companiile de impact în insolvenţă iminentă, 43% amână de 3 ani accesarea unei măsuri de restructurare, iar motivele sunt diverse, arată reprezentanții CITR, companie activă pe piaţa de insolvenţă şi restructurare: „Există semnale de alarmă la care, dacă antreprenorii sunt atenţi, pot accesa din Timp măsurile de redresare. Ele sunt diferite în funcţie de industrie şi de companie, nu există o reţetă universală”, a declarat Ciprian Nacu, Head of Restructuring CITR.
Datoria externă
„În perioada ianuarie – octombrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 2,885 miliarde euro, în structură fiind astfel: datoria externă pe termen lung a însumat 95,307 miliarde euro la 31 octombrie 2022 (68,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,3% faţă de 31 decembrie 2021; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2022 nivelul de 44,163 miliarde euro (31,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,1% faţă de 31 decembrie 2021”, arată BNR.
În perioada ianuarie – octombrie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 23,038 miliarde euro, comparativ cu 14,320 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8,080 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2,362 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3,664 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 664 milioane euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,6% în perioada ianuarie – octombrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2022 a fost de 4,4 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.
Legea privind avertizorii de integritate
La jumătatea lunii decembrie 2022, Camera Deputaţilor a adoptat, din nou, proiectul de Lege privind protecţia avertizorilor în interes public, care transpune o directivă UE, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea în Parlament, spre reexaminare (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România » Proiectul de lege privind protecţia avertizorilor, din Parlament la Curtea Constituțională, la Președinție și înapoi… (uzpr.ro). Proiectul de lege are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de Lege privind protecția avertizorilor de interes public. Legea se aplică persoanelor care fac raportări și care au obținut informațiile referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional. Pe 29 iulie 2022, Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost înaintată Senatului: în cererea de reexaminare, cu privire la raportările anonime excluse din legea trimisă la promulgare, Preşedintele României a apreciat „necesară reevaluarea soluţiei legislative referitoare la analizarea sesizărilor anonime în măsura în care acestea conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii şi corelarea normelor”. De asemenea, este arătat că lipsa preluării principiului bunei-credinţe în lege, „corelată cu folosirea sintagmei raportarea era necesară, de la art. 20 alin. (1) lit. b) din lege, drept condiţie pentru aplicarea măsurilor de protecţie şi coroborarea acestora cu dispoziţiile alin. (2) al art. 20, conduc la o îndepărtare de la concepţia actului normativ european a cărui transpunere se urmăreşte”.
În aceeași cerere, Preşedintele a mai apreciat că termenul de 2 ani pentru păstrarea raportărilor „este insuficient pentru a asigura finalitatea legii şi a transpune în mod adecvat actul european care are în vedere o perioadă de păstrare necesară şi proporţională cu scopul urmărit, cel de a oferi o protecţie efectivă avertizorilor de integritate şi de a asigura un cadru apt în care să se efectueze verificările necesare şi să se sancţioneze încălcările raportate”.
În ceea ce priveşte măsurile de protecţie împotriva represaliilor, preşedintele Klaus Iohannis a constatat că prevederile de la art. 21 alin. (3), (7) şi (8) din Directiva 2019/1937 nu se regăsesc în conţinutul Legii supuse reexaminării, deşi art. 21 alin. (8] din Directivă impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a asigura că sunt prevăzute măsuri reparatorii şi compensaţii integrale pentru acele prejudicii suferite de avertizori.
În perioada în care a deţinut Preşedinţia Consiliului UE în anul 2019, România a condus şi a finalizat într-un Timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii; această activitate a fost apreciată la momentul respectiv de statele membre, de Comisia Europeană şi de Parlamentul European.
Rata mortalității infantile
Rata mortalității infantile în România este de 5,6 la mia de copii născuți vii, față de media europeană de 3,3. La polul opus se află Estonia și Finlanda, cu cele mai mici rate de mortalitate infantilă.
În România, multe dintre decesele care survin la copii sub un an ar putea fi prevenite prin dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe de suport pentru mame și copii, conform studiului. Primele locuri pe Harta mortalității infantile în România le ocupă județele: Satu Mare (11,1 la mia de copii născuți vii); Tulcea (10 ‰); Olt (9,6 ‰); Mureș (8,2 ‰); Suceava (8,2 ‰); Harghita (7,7‰); Mehedinți (7,6‰); Brașov (7,1‰).În cifre absolute, 1.104 copii cu vârsta sub un an au murit în anul 2020 în România, multe dintre aceste decese putând fi prevenite prin acces la servicii medicale în Timpul sarcinii și prin dotarea maternităților și secțiilor de neonatologie cu aparatură medicală performantă, potrivit organizației Salvați Copiii.
Emilian M. Dobrescu / UZPR