Numeroase sunt situațiile din istoria noastră multimilenară când mulțimea/ poporul/ națiunea a avut o dreaptă judecată asupra unor situații sau momente importante ale evoluției societății românești.
Există o întreagă literatură consacrată înțelepciunii colective, tratatăîn perspectivă istorică, sociologică, psihologică etc. Între lucrările care mi-au reținut atenția se înscrie și volumul The Wisdom of Crowds (Înțelepciunea Mulțimilor) avându-l ca autor pe jurnalistul american James Surowiecki. Ideea de înțelepciune colectivă a mulțimii este teoretizată în volumul său, care a avut o bună primire de către critica de specialitate. Autorul susține ideea că hotărârile colective obținute prin reunirea și prelucrarea informației în interiorul grupurilor sunt adeseori mai bune decât cele adoptate individual. Indiferent de pregătirea indivizilor, există oportunități care pot fi valorificate doar prin creativitatea colectivității. Conceptul nu trebuie confundatcu ceea ce numim „instinctul de turmă”, avându-se în vedere faptul că ne raportăm la mase lucide, alcătuite din membri raționali, înzestrați cu judecată proprie.Conform analizei jurnalistului american, există cinci factori determinanți care fac diferența între o mulțime rațională și una irațională și anume diversitatea opiniilor, independența, descentralizarea, agregarea și încrederea reciprocă.
Sintagma de înțelepciunea mulțimilor este întâlnită, în mod frecvent, în diverse situații când se impune alegerea variantei optime de acțiune, în contextul unei anume împrejurări. Ca atare, tema devine actuală în cazul metodologiilor predictive sofisticate. Avem însă, uneori, cazuri când rezultatul deciziilor bazate pe înțelepciunea colectivă poate fi mai puțin fericit, indiferent de înțelepciunea/inteligența persoanelor implicate. Accesul redus la informație, constrângerea socială, manipularea maselor, o percepție eronată a realității („misunderstanding”) pot determina apariția unor prejudecăți și erori de raționament, care conduc la predicții neconcludente și decizii cu urmări periculoase.
De obicei, înțelepciunea colectivă este utilă în rezolvarea situațiilor în care se cere o soluție de optimizare, nu de inovare. Astfel, „vox populi” („vocea poporului”) este foarte folositoare atunci când vrem să dăm răspuns unor necesități bine precizate. Evaluarea prin metoda însumării aritmetice a soluțiilor ușurează de asemenea găsirea unor rezolvări fezabile, convenabile, ieftine, utile. Ca atare, înțelepciunea colectivă are un rol important, mai ales în marketing, fiindcă așează consumatorul în rol central, de reacția (feedback-ul) acestuia depinzând succesul unei afaceri sau optimizarea noilor produse și servicii cu ajutorul înțelepciunii colective.
„Ascultă înainte de a vorbi, înțelege înainte de a acționa” este o maximă cunoscută. Așadar, a înțelege pe cineva necesită a-l asculta cu atenție. Iar eu aș adăuga un adagiu, care este valabil și în zilele noastre: AUDIATUR ET ALTERA PARS (Ascultă și părerea celeilalte părți !). De exemplu, în condițiile pandemiei, când medicii ceau o anumită opinie sau poziție care nu este „politic corectă” și sunt puși la „zidul infamiei”, trebuie să ne formulăm întrebarea: În acest caz, cine pierde? Desigur că va pierde întreaga societate, fiindcă înțelepciunea colectivă este suma tuturor opiniilor, nu rezultatul excluderii părerilor neconvenabile.
Aici intervine clar un raport just între cenzură și înțelepciunea colectivă, fiindcă a impune cenzura, înseamnă a ignora realitatea, de fapt a eluda înțelegerea nevoilor și dorințelor oamenilor, ceea ce conduce la o perspectivă greșită asupra așteptărilor indivizilor, a societății în general. De obicei aceasta este diferența dintre succes și eșec, indiferent că ne referim la un produs, serviciu sau brand în sine.Iată și un exemplu: să spunem că deținem o companie care produce cea mai bună mașină electrică din lume. Însă, dacă încercăm să o vindem pe o piață dintr-o altă țară, unde salariul mediu pe economie este de 150 euro, este puțin probabil ca să fie cumpărată. Cetățenii vor prefera mașini second hand, deși au performanțe inferioare în comparație cu cele ale autoturismului sofisticat, din două motive esențiale, pe care le-am ignorat când am vrut să patrundem pe piața acelei țări: 1. mașina second hand răspunde mai bine nevoilor acestor clienți (consumatori); 2. Nu am înțeles care sunt posibilitățile și nevoile acelor consumatori ipotetici.
Morala care rezultă este că nu contează doar calitatea produsului, ci și utilitatea pe care oamenii o asociază acestuia. Și mai este și faptul că a impune cu forța pe o piață un anume produs, consecințele pot fi imprevizibile, chiar cu rezultate nefaste. Este ceea ce, în înțelepciunea populară (colectivă) este redat prin dictonul: „dragoste cu sila nu se poate”.
Savanțiise străduiesc să înțeleagă „programul de funcționare” din mintea ființelor umane,văzuți în calitate de consumatori. Oamenii vor cumpăra acel ceva care satisface nevoile și dorințele lor, nu ceea ce le este prezentat ca un produs excepțional. Dacă putem convinge mulțimile că ceea ce le oferim este o soluție binevenită pentru nevoile lor, atunci demersul nostru și-a atins scopul. Nu toți oamenii gândesc și simt la fel. Suntem diferiți, suntem chiar foarte diferiți, deși aparent suntem la fel. Prin urmare, este necesar să stabilim, în primul rând, cui ne adresăm (cărui segment al pieții îl avem în vedere).Nu este suficient să avem la bază opinia unei singure persoane, oricât de competentă se arată și oricât de capabilă este să ne asculte, deoarece nu găsește ecou, înțelegere. Nu mulțimea este de vină, ci acela care a stabilit strategia, conținutul și țintele discursului, ceea ce presupune că nu a ales discursul potrivit. Astfel, imperios este să găsim acel mesaj pe care să-l tramsmitem cu încredere, având sentimentul că masele vor reacționa pozitiv. Sunt de evitat, prin urmare, mesajele de tip negativ.
Mai există un factor important în această ecuație-brandul/reputația – care poate fi cheia succesului.Astfel masele fiind cucerite, vor răspunde pozitiv la mesajul transmis.
Așadar, conceptul de înțelepciune colectivă este corelat cu procesul de cunoaștere a opiniilor și sugestiilor privitoare la diverse procese sociale care afectează populația, ceea ce din nefericire astăzi este ignorat prin prea numeroasele compromisuri … compromițătoare.
Tanța Tănăsescu / UZPR