„Trepte spre veșnicie”
Sub acest generic, în 26 septembrie a.c., s-a desfășurat, în aula Filialei din Timișoara a Academiei Române, manifestarea omagială prilejuită de împlinirea a cinci ani de la trecerea la cele veșnice a Mitropolitului dr. Nicolae Corneanu.
Organizată din inițiativa Mitropoliei Banatului, Academiei Române, Filiala Timișoara și Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, întâlnirea de suflet a adunat, în spațiul academic timișorean, reprezentanții societății științifice și religioase din aproape întregul Banat.
Cuvântul de deschidere a aparținut conf. univ. CS II, dr. Ioan David, directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar oficiul de moderator, conf. univ. dr. Claudiu Arieșan, de la Universitatea de Vest din Timișoara.
Vorbitorii, nu puțini la număr, au evidențiat aspecte semnificative din viața, activitatea și opera mitropolitului dr. Nicolae Corneanu. Bunăoară, Preasfințitul PaisieLugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, a adus, în atenția auditorului, profilul „modelului de ierarh dotat cu calități intelectuale și morale deosebite” al celui plecat pe calea veșniciei, evocând, în context, împrejurări emoționale în care l-a cunoscut pe Înaltul ierarh în anii tinereții. La o trimitere în timp a apelat și conf. univ. dr. Constantin Jinga, șeful Catedrei de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologice, oprindu-se, pe larg, asupra momentului în care s-au pus bazele învățământului teologic superior în Timișoara din râvna Mitropolitului dr. Nicolae Corneanu și al prof. univ. dr. Eugen Todoran, pe atunci decanul Facultății de Litere.
Grija față de clerici și credincioși, de preoții care au suferit în închisorile comuniste a fost punctul central al discursului rostit de preotul Dumitru Vană de la Catedrala Mitropolitană. Vădit emoționat, cu lacrimi în ochi, în memoria celui dispărut, și-a încheiat discursul cu poezia O lacrimă a poetului pătimirii noastre, Octavian Goga: De-ar fi să-ți împărtășești odată / Tu bogățiile ce ai, / Din toate darurile tale, / Ți-aș cere-o lacrimă să-mi dai // Mi-ai da atunci un strop de suflet, / Ce din adâncuri îmi răsare, / căci numai din adâncul mării / Se pescuiesc mărgăritare…
Academicianul Păun Ion Otiman, președintele de onoare al Academiei Române, Filiala Timișoara, în comunicarea pe care a pregătit-o cu acest prilej (Un sfânt blând coborâtor de pe fresca Capelei Sixtine: mitropolitul dr. Nicolae Corneanu, membru de onoare al Academiei Române) a scos în evidență ținuta științifică remarcabilă, puntea trainică ce a ridicat-o Mitropolitul dr. Nicolae Corneanu între știință și religie, dar și vizibilitatea de care se bucură în lume Înaltul prelat. Redau, spre exemplificare, un pasaj semnificativ din inedita lucrare: „Am avut ocazia să aflu, în mod direct, părerile despre Mitropolitul Bantului, dr. Nicolae Corneanu, de la cea mai înaltă personalitate a lumii ortodoxe. Prea Fericitul Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, cu ocazia unei vizite efectuate în Turcia, în ianuarie 2004. În momentul în care m-am prezentat, Prea Fericitul Patriarh Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, și i-am spus că sunt din Timișoara și că reprezint județul Timiș în Senatul României, a început să vorbească în cuvinte calde, admirative despre confratele Nicolae, Mitropolitul Banatului. Pentru noi, cei care reprezentăm Timișoara la întâlnirea cu Prea Fericitul Patriarh al Constantinopolului, faptul că a zăbovit în discuție despre excepționala lucrare a Înalt Prea Sfințitului Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a fost un moment de mândrie și de admirație față de arhipăstorul nostru și confratele nostru de la Academia Română”.3
Reputatul scriitor Ion Marin Almăjan și-a conturat discursul pe întâlnirile pe care le-a avut, spune Domnia Sa, cu „Prințul Bisericii”. Au fost desfătări ale spiritului, adevărate lecții de viață și cultură. Nu odată s-au oprit asupra problemei ecumenismului, de loc pe planul interlocutorului, mitropolitul socotea termenul frățietate mai potrivit. Discuțiile au vizat uneori conceptul de trecut: „cred, spunea mitropolitul, că trebuie să fim recunoscători trecutului, istoriei omenirii, tuturor cărților, tuturor amintirilor din momentul ce, până la urmă, singurul lucru pe care îl avem este trecutul, iar trecutul este un act de credință, trecutul este comoara noastră”. Și nu o singură dată, întâlnirile au avut ca temă predilectă problematica existențială a vieții. Și în acest context replica Mitropolitului dr. Nicolae Corneanu era remarcabilă: „Viața trebuie trăită, atât cât este dată, în chip integral. Fără spaima sfârșitului, care și-așa vine, nedrămuită de tristețea scurtimii ei. Adevăratul creștin, chiar și atunci când cugetă la moarte, o face cu intenția de a-și îmbogăți viața, de a se împărtăși cu binecuvântările ei întru virtute”.4
Cuvinte înălțătoare, elogii și rugi au fost înălțate la adresa Mitropolitului dr. Nicolae Corneanu de reprezentanții celorlalte culte: dr. Luciana Fridman, Comunitatea Evreilor din Timișoara, pastorul Constantin Leontiuc, Cultul penticostal, protopop Nicolae Ovidiu Teodorescu, consilier eparhial, preot Vicar Foraneu greco-catolic de Timișoara, Nicola Laus, preot la Dieceza romano-catolică de Timișoara.
Dincolo de discursuri, manifestarea comemorativă a fost întregită de prezența unui film documentar avându-l în centrul atenției pe Mitropolitul dr. Nicolae Corneanu, și de momentul artistic susținut de elevul Victor Geru, de la Liceul „Ion Vidu” din Timișoara.
În ziua următoare, 27 septembrie a.c., în parcul Central din Timișoara, pe Aleea Personalităților, în prezența ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, al primarului Nicolae Robu și a unei ample asistențe s-a dezvelit bustul în bronz al Mitropolitului dr. Nicolae Corneanu, lucrare realizată de sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu.
Daniela Florian / UZPR