◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024
Revista BOGDANIA, pagină nemuritoare de istorie a literaturii române

Revista de creaţie şi cultură „BOGDANIA” a făcut primii paşi către cititori, spre sfârşitul lunii februarie 2013. Scrie pe pagina de internet a revistei. „BOGDANIA”, având ca redactor șef pe scriitorul Ionel N. Marin, președintele Asociației cultural-umanistă Bogdania, că apare sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare „BOGDANIA” din Focşani. Încă de la început redactorul șef spunea că se va strădui  să devină o publicaţie pentru inima şi sufletul tuturor, o revistă care să promoveze ”dulcea povară” a scrisului românesc. „Prin deosebitul colectiv redacţional şi prin dvs., colaboratori fie permanenţi ori ocazionali, putem da un plus…

Citește mai mult

Repere ale comunității europene de apărare

„Istoria este punctată de o serie de coincidențe ciudat de emblematice. Cu siguranță unul dintre ele este că invazia Ucrainei de către Rusia ar fi trebuit să ne scoată din letargia noastră geopolitică îndelungată, la 70 de ani de la semnarea Tratatului de instituire a Comunității Europene de Apărare (CEDE), la 27 mai 1952”, scrie Federico Ottavio Reho, coordonator strategic și ofițer principal de cercetare la Centrul Wilfried Martens, din Bruxelles. Departe de a fi pacifişti, părinţii fondatori ai integrării europene au înţeles că, pe termen lung, o uniune politică/militară…

Citește mai mult

Brătianu – un nume pentru istorie

Ne aflăm în fața unei mari personalități politice, domnul Ion I. Brătianu, care este urmaș demn al marii familii a Brătienilor, ce nu au nevoie de nicio prezentare. Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, Independența de Stat a României și crearea Statului național-unitar la 1918 sunt câteva dintre marile realizări ale epocii contemporane datorate și celebrei familii a Brătienilor. Mărturisesc faptul că sunt emoționată, știind că dintre marile figuri ale istoriei ultimelor două secole, puțini sunt cei care mai poartă astăzi numele ilustrelor lor familii. Mai vedeți cumva în Parlamentul…

Citește mai mult

Repetenți la istorie

Dacă în Ucraina se desfăşoară un război în sensul adevărat al cuvântului, la noi are loc un altfel de război – unul informaţional, care, am impresia că nu se va termina niciodată. Nu degeaba Ambasada Rusiei la Chişinău are peste 1.000 de angajaţi. Aceştia lucrează, oameni buni, lucrează! Şi nu ca s-o ducem noi mai bine, dar să ne întoarcă iarăşi în URSS şi să ne trimită în aceeaşi Siberie, aşa cum se întâmplă în momentul actual cu ucrainenii luaţi ostatici de pe teritoriile ocupate, doar că de data asta…

Citește mai mult

Lecţia de istorie:  27 martie 1918

În viaţa fiecărui popor există clipe care fac să strălumineze întreaga lui istorie. Pentru noi, basarabenii, această zi e 27 martie 1918, când Dumnezeu ne-a făcut şi un pic de dreptate. În urma operaţiunilor militare din timpul primului război mondial jumătate din teritoriul României era ocupat de trupele germane. Dar anume atunci a bătut ora astrală a neamului românesc. Bunicii şi părinţii noştri au dat dovadă de voinţă şi putere sufletească. Şi au izbândit. Visul neamului românesc de a locui în hotarele sale fireşti ţinea de secole. Nenorocul românilor de…

Citește mai mult

Istoria uitată a românilor

Subiecte pe care le-am abordat cu mulți ani în urmă în activitatea mea jurnalistică revin într-o actualitate pe care nu și-a dorit-o nimeni. Consideram că fapte grave, care au zdruncinat viața părinților și bunicilor noștri, nu se mai pot întoarce. Că suntem suficient de înțelepți pentru a nu repeta greșelile care ne-au adus într-o atare situație. Dar sunt câțiva mari gânditori care au observat tocmai această incapacitate a societății omenești de a sesiza semnele apropierii unui mare cataclism social. „Cei care nu învață din istorie sunt condamnați să o repete”…

Citește mai mult

Revoluţia Română de la 1848 a început la Cluj!

Foarte interesante şi întortochiate sunt căile istoriei. În manualele şcolare şi cărţile de istorie generală se prezintă debutul revoluţiei române de la 1848, odată cu mitingul protestatarilor moldoveni de la hotelul „Petersburg” din martie 1848. Petiția-proclamațiune cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de catre Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, în data de 27 martie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui…

Citește mai mult

Sute de cărți pentru copii din perioada 1960-1990, expuse la Muzeul Național de Istorie

Peste 400 de cărţi pentru copii, editate în perioada 1960-1990, pot fi admirate în cadrul celei mai recente expoziţii deschise la Muzeul Naţional de Istorie a României. Potrivit unui comunicat al instituției, microexpoziţia „Cărţile copilăriei – 24 de ilustratori români din perioada 1960-1990” este rezultatul colaborării dintre Asociaţia „Muzeul Jucăriilor” din Bucureşti şi Muzeul Naţional de Istorie a României şi completează armonios expoziţia „Muzeul Jucăriilor”. „Capra cu trei iezi” şi „Harap Alb” de Ion Creangă, „Căprioara” – Emil Gîrleanu, „Puiul” – Al. I. Bratescu-Voineşti, „Dumbrava minunată” – Mihail Sadoveanu sau…

Citește mai mult

Primii fanarioți din Țările Române erau parte din elita iluministă și progresistă a Europei secolului XVIII!

Consider că istoria regimului fanariot, din punct de vedere cultural, ar trebui reconsiderată substanțial. Sigur, din punct de vedere politic, regimul fanariot a însemnat o pierdere a puterii de către elita autohtonă și transferarea beneficiilor puterii de stat în mâna unei elite grecești provenite din vechiul cartier Fanar din Constantinopol și fidelă Puterii Otomane. Boierimea autohtonă și casele domnitoare române au pierdut dreptul la tron peste o sută de ani, iar o parte din funcționari au fost de origine grecească. Istoriografia românească a analizat fenomenul fanariot, prin prisma „jalbelor” transmise…

Citește mai mult

Poporul are mereu dreptate. Despre înțelepciunea colectivă

Numeroase sunt situațiile din istoria noastră multimilenară când mulțimea/ poporul/ națiunea a avut o dreaptă judecată asupra unor situații sau momente importante ale evoluției societății românești. Există o întreagă literatură consacrată înțelepciunii colective, tratatăîn perspectivă istorică, sociologică, psihologică etc. Între lucrările care mi-au reținut atenția se înscrie și volumul The Wisdom of Crowds (Înțelepciunea Mulțimilor)  avându-l ca autor pe jurnalistul american James Surowiecki. Ideea de înțelepciune colectivă a mulțimii este teoretizată în volumul său, care a avut o bună primire de către critica de specialitate. Autorul susține ideea că hotărârile colective…

Citește mai mult

Florian Copcea: „O istorie a liricii românești din Serbia” (II)

Foarte bun cunoscător al vieții românilor din Serbia, în toate domeniile (multietnicism, plurilingvism, multiculturalism) – după cum atestă atât lucrările publicate cât și angajarea în activități transfrontaliere de real impact – , criticul, istoricul literar și jurnalistul FLORIAN COPCEA face, în această privință, dovada unui profesionalism incontestabil, militând pentru completarea tabloului general al literaturii române cu valori inamovibile din spațiul ex-iugoslav. Se știe că, după Unirea cea Mare din 1918, mai exact după Tratatul de la Trianon care decisese o nouă configurare a statelor ce făcuseră parte din componența Imperiului…

Citește mai mult

Pe cine deranjează cultura?

Statul democratic românesc are 32 de ani. Pentru istorie, este un interval de timp foarte scurt; şi o clădire, după cum se cunoaşte, se ridică începând cu temelia, dar nu cu învelitoarea. Totuşi, societatea românească a creat, într-un asemenea interval de timp, numeroase valori culturale. Putem să ne punem întrebarea: în toți acești ani au fost oameni de seamă care au dat dovadă de un mare interes şi de atracție faţă de cultura românească? Unii reprezentanţi ai curentului vor să facă cunoscut marele proces al dezvoltării societății. Oare cine condamnǎ…

Citește mai mult