◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Revista BOGDANIA, pagină nemuritoare de istorie a literaturii române

Revista de creaţie şi cultură „BOGDANIA” a făcut primii paşi către cititori, spre sfârşitul lunii februarie 2013. Scrie pe pagina de internet a revistei. „BOGDANIA”, având ca redactor șef pe scriitorul Ionel N. Marin, președintele Asociației cultural-umanistă Bogdania, că apare sub egida Asociaţiei Cultural-Umanitare „BOGDANIA” din Focşani. Încă de la început redactorul șef spunea că se va strădui  să devină o publicaţie pentru inima şi sufletul tuturor, o revistă care să promoveze ”dulcea povară” a scrisului românesc. „Prin deosebitul colectiv redacţional şi prin dvs., colaboratori fie permanenţi ori ocazionali, putem da un plus de bucurie şi de afirmare a valorilor vrâncene, a talentelor din întreaga ţară şi din diaspora românească”, scria pe atunci inimosul scriitor Ionel N.Marin..

Iată că au trecut nouă ani de la apariția primului număr, în februarie anul viitor se vor face zece ani de când paginile acestei reviste sunt adevărate ferestre al unui Panteon al culturii naționale (Panteonul este o clădire din Roma Italiană), comandată de Marcus Agrippa ca un templu pentru toți zeii din Roma antică, și reconstruită de împăratul Hadrian, în jurul anului 126 d.Hr.

Aceasta a fost construită inițial ca templu pentru cele șapte zeități guvernatoare ale celor șapte planete în statul religios al Romei Antice, din secolul al VII-lea fiind transformată într-o biserică creștină.

Este cea mai bine conservată clădire romană și cea mai importantă clădire veche din lume cu acoperișul original intact. Deși identitatea arhitectului rămâne incertă, mulți o atribuie lui Apolodor din Damasc), prin care ajung la cititori și iubitorii de cultură și creatori “aerul „proaspăt al creațiilor literare autohtone, și nu numai.

Am făcut acest scurt excurs în istoria panteonului pentru a înțelege sensul cultural al    acestei reviste, care se autofinanțează cu banii redactorului șef, nu ca unele care toacă banii contribuabililor, ne justificând valoarea celor publicate cu valoarea copacilor tăiați pentru hârtia folosită. Ajunsă  la anul X, nr.95-96/2022 (lunile: mai- iunie 2022), numărul recent primit prin gentilețea scriitorului Ionel N. Marin cuprinde în cele 118 pagini, bine structurate din punct de vedere estetic, tipografic și calitatea materialelor publicate, creații semnate de o mare pleiadă (grup de persoane persoane (ilustre) cu aceleași preocupări, idei etc, conform DEX.) de scriitori contemporani, printre care: Ionel N. Marin care semnează editorialul „Renaștere spiritual și pacea lumii” în care abordează tema, de strictă actualitate, globalizarea și pacea.  Redactorul șef  face o analiză profundă și la obiect asupra vieții scriitorului și promotorului cultural Al. Florin Țene cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani, analiză intitulată „Al. Florin Țene: O viață închinată culturii române-80 “, care concluzionează, după 9 pagini A4: „Acum în preajma celor 80 de trepte de de lumină și afirmare, pot spune, cu deplin temei, că opera strălucită și viața plină de mari realizări literare și nu numai ale creatorului și românului de excepție Al.Florin Țene, reprezintă un nepieritor exemplu  de românism și dragoste necondiționată față de limba și cultura română. La mulți, binecuvântați, rodnici și frumoși ani!”.

În acest număr al revistei publică un evantai de nume cunoscute în cultura română, precum:V. Dulgheru, Tudor Nedelcea, Elena Buică, Ben Todică din Australia, Ionel Marin, Titina Nica Țene, Florin Grigoriu, Ovidiu Țușuianu, Mihai Merticaru,  Anghel Hotu, Elena Armenescu, Ecaterina Chifu, Andrei Breabăn, Ioan Holban, Maria Sturza, Mircea Istrate, Maria Niculescu, George Piteș, Mircea Daroși, Nușa Constantinescu despre romanul dedicat lui Valeriu Gafencu semnat de Al. Florin Țene, Geo Călugăru despre poetul Florea Marin, Nicolae Vasile despre romanul „Sub lună plină” de Gabriela Stanciu Păsărin, Ioan Holban despre volumul de eseuri al lui Andrei Breban, Năstase Marin, Ioan Sabău Pop.

Bogatul conținut, cu care ne-a obișnuit fiecare număr al revistei mai cuprinde secvențe de la Gala Premiilor Bogdania al  Festivalului – concurs internaţional de creație literară Bogdania, ediția a XI-a, București, 21 iunie 2022.

Revista mai cuprinde relatări despre expoziția de monede Argentum Dacorum, o informare despre Salonul cultural de la Palatul „Ion I Brătianu”, Salonul internaţional de carte ALMA MATER LIBRARUM, ediția a VIII-a, Suceava, mai, 2022 și două pagini „Semnal editorial”, în care descoperim coperțile cărților semnate de Al. Florin Țene, Ion I. Brătianu, Nicolae Rotaru, Andrei Breabăn, Iulian Patca, Ion N. Oprea,  și pagini ale revistelor Cronica timpului, Bucovina Literară, Independența Română, Convorbiri literar-artistice, Valahia Dacia Nemuritoare, Bucureștiul literar și artistic etc.

Prin această revistă care împlinește 10 ani de apariție scriitorul Ionel  N. Marin, alături editorii, redactorii și membrii de onoare: Nicolae Vasile, Geo Călugăru, Nicolae Rotaru, Vasile Groza, Corneliu Cristescu, M.M.Cazimirovici, Maria Filipoiu, Marcel Miron, Beatrice Kiseleff, Adrian Nicolae Popescu, Ioan Rațiu, Maricica Stroia, Ben todică, Gheorghe Țiclete, Corina Marin, Florentin Smarandache, Cristian Petru Bălan, Alexandru Florin Țene și Gheorghe A.Stroia, scriu o pagină nemuritoare în cultura română.

Dorim, din suflet, revistei „BOGDANIA” și ctitorului ei, Ionel N. Marin, mulți ani în  lumina cuvântului, în pagini nemuritoare atât de folositoare culturii naționale.

Al. Florin Țene / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *