În Viena există şi astăzi un loc însemnat cu o cruce-altar aşezată, de domnitorul Şerban Cantacuzino în anul 1683, unde preoţii oastei române, care ajuta la depresurarea Vienei de sub Turcie, săvârşeau zilnic Sf. Liturghie pentru izbânda Creştinilor (Români ortodocşi în Austria – Biserica ortodoxă Română din Viena (rumkirche.at)). Datorită intervenţiei prinţului Eugen de Savoya, în anul 1723, împăratul Karl al VI-lea dă acceptul pentru întemeierea Frăţiei Sf. Gheorghe, care avea şi dreptul de a organiza asistenţa religioasă a tuturor credincioşilor ortodocşi care trăiau atunci în Viena. Împăratul Karl al VI-lea a poruncit la 9 iunie 1726 ca ortodocşilor creştini din Viena să li se dea din nou, permisiunea exercitării aici a religiei lor, să se poată închina lui Dumnezeu potrivit credinţei lor. Se înţelege că ortodocşi (români, greci şi sârbi) au existat şi înainte de această dată şi chiar au avut dreptul de manifestare a credinţei lor.
Pe 10 februarie 1776, Maria Tereza a dat comunităţii greco-valahe, strânşi în jurul paraclisului Sf. Gheorghe din Steirhof, un privilegiu religios, iar acest privilegiu a fost confirmat pe 3 august 1782, de către împăratul Iosif al II-lea. Acel paraclis era deschis pentru toţi credincioşii ortodocşi, indiferent de naţiune şi limbă.
În 1788, mai mulţi greci şi multe familii bogate de Români – supuşi Austrieci – s-au despărţit de ceilalţi greci au întemeiat biserica de pe Fleischmarakt, zidită în 1790. În 1882 Locotenenţa Austriei de Jos a respins cererea pentru recunoaşterea unei Colonii Române la Viena. Dar în 1892, Alexandru Lupu, fost general în armata imperială, care trăia ca pensionar în Capitala imperială a convocat Românii locuitori la Viena, constatându-se „o mare masă de suflare românească”.
La 27 mai 1899, acest grup a convocat pe toţi românii ortodocşi vienezi pentru înfiinţarea unei comunităţi bisericeşti. Au participat peste 150 de persoane. S-a ales un comitet ad-hoc, compus din: preşedinte – Cornel Cosovici, consilier de justiţie; vicepreşedinte – Al. Lupu, fost general; secretar – avocat dr. Victor Iliuţ şi membrii: preot militar Pavel Bodale, prof. N. Teclu – de la Academia Comercială, dr. Dan Pamfil – consilier al Tribunalului din Viena, prof. Eusebiu Mandicevschi, dr. Ioan Bodea – deputat, dr. G. Popovici și dr. A. Popa. Comitetul a prezentat situaţia Mitropolitului Arcadie al Bucovinei şi a depus la Consistoriul arhidiecezan din Cernăuţi, lista cu numele familiilor şi copiilor Ortodocşi Români din Viena.
Aceaste doleanţe ajung şi la primarul Vienei de atunci, dr. Karl Lueger, care avea sentimente foarte favorabile Românilor. Aşa se ajunge la întemeierea în 1902, a Clubului Român, ca formă legală a acţiunilor de solidarizare a Românilor vienezi.
Alături de Parohia ortodoxă română din Viena există şi alte parohii ortodoxe românești în Austria, care aparţin de Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei şi Europei Centrale.
În cadrul Parohiei ortodoxe române din Viena s-au săvârşit (Parohia şi membrii ei – Biserica ortodoxă Română din Viena (rumkirche.at):
Anul 2003 2006 2009 2011 2013 2015 2016 2017 2019
Botezuri 105 112 165 184 250 191 146 156 180
Cununii 16 11 26 34 35 37 16 17 24
Înmormântări 9 10 11 16 10 11 6 7 4
Parohia otodoxă română din Viena difuzează, începând din martie 1993, o „foaie de comunicări”, intitulată „Chemări la Hristos”/„Rufe zu Cristus”, multiplicată în 1.400 de exemplare, de patru ori pe an, pentru casele Românilor ortodocşi şi prietenilor Parohiei ortodoxe române din Viena, hrănind minţile şi inimile lor. Această revistă parohială este publicată cu articole în limba română, dar şi cu unele în limba germană pentru cititorii austrieci.
Edith Mihaela Dobrescu/ Institul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR