Pădurile acoperă aproape o treime (31%) din suprafaţa terestră, sau aproximativ 4 miliarde de hectare, potrivit unui raport publicat în 2022 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Aceasta reprezintă aproape suprafaţa cumulată a Rusiei, Canadei, SUA şi a ţărilor Uniunii Europene.
Peste o treime din păduri (34%) sunt păduri primare, unde nu este vizibilă nicio urmă de activitate umană. Cele mai multe se află în Brazilia, Canada şi Rusia. 7% din suprafaţa forestieră la nivel mondial este constituită din păduri plantate de oameni. Deşi pădurile sunt prezente în toate climatele, în zonele tropicale (45%) şi boreale (27%) sunt concentrate aproape trei sferturi din pădurile lumii.„Pădurile găzduiesc cea mai mare parte a biodiversităţii terestre – 80% dintre speciile de amfibieni, 75% dintre speciile de păsări şi 68% dintre speciile de mamifere, precum şi o bună parte din cele 60.000 de specii de copaci de pe planet”, potrivit FAO.
Însă pădurile sunt, de asemenea, habitatul a cărui faună şi floră sunt cel mai ameninţate, conform listei roşii a speciilor pe cale de dispariţie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Dintre speciile clasificate de UICN drept vulnerabile, pe cale de dispariţie sau dispărute, pădurile concentrează trei sferturi (75%) dintre ciuperci, două treimi (66%) dintre plante şi aproape jumătate (45%) dintre animale.
Pădurile reprezintă o pârghie esenţială în lupta împotriva schimbărilor climatice, deoarece stochează 662 de miliarde de tone de carbon (2020), potrivit FAO. Şi, acest lucru, în pofida defrişărilor, potrivit AGERPRES. Deşi ritmul defrişărilor a scăzut, „10 milioane de hectare de păduri au fost eliminate în fiecare an în perioada 2015-2020”, potrivit FAO.
Ţările care au pierdut cele mai multe păduri între 2001 şi 2021 sunt Rusia, Brazilia, Canada, Statele Unite şi Indonezia, potrivit platformei Global Forest Watch (GFW).