Academia Română împlinește 154 de ani de funcționare neîntreruptă.
Istoria ei modernă începe la 1/13 aprilie 1866, când a fost fondată, prin decret al Locotenenţei Domneşti, Societatea Literară Română, care, un an mai târziu, își schimbă denumirea în Societatea Academică Română.
Pe data de 30 martie/11 aprilie 1879 este publicată în Monitorul Oficial legea specială prin care Societatea Academică Română își schimbă numele în Academia Română și primește statut de institut naţional, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte“. Legea fusese semnată pe 27 martie/8 aprilie 1879 de viitorul Rege Carol I, pe atunci domn al Principatelor Unite.
În ultimele două decenii, a devenit tradițional ca Academia Română să serbeze momentul fondării prin sesiune științifică extraordinară și prin organizarea Zilei Porților Deschise. Dat fiind contextul epidemic și recomandarea distanțării sociale, cu mare regret anul acesta cinstim această aniversare fără a ne reuni în Aula Academiei Române.
În aceste condiții, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a lansat un mesaj către membrii Academiei Române și către întreaga societate românească.
Mesajul președintelui Ioan-Aurel Pop
Membrii Academiei sunt, în cea mai mare parte, persoane în vârstă, fapt pentru care anumiți oameni – conform unor clișee perpetuate și augmentate în aceste zile – îi privesc (mai ales acum, în vremuri de cumpănă) cu oarecare suspiciune, fără să înțeleagă că seniorii nu răspândesc virusul mai mult decât alții, ci doar mor mai mult, mai repede și mai des decât alții, din cauza fragilității vieții lor aproape trecute. Prezența părinților și bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranță, experiență de viață și soluții pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut și au ieșit cu bine la liman. Dacă știința, înțelepciunea și cumpătarea bătrânilor se unesc cu entuziasmul și forța tinerilor și maturilor, atunci toate provocările pot fi rezolvate întru binele omenirii și al poporului român.
Academia Română are astăzi 154 de ani și, în toți acești ani, a participat la construirea, la propășirea și la fortificarea României și a omenirii, la elaborarea creației intelectuale majore, românești și universale. Să-i aducem Academiei Române cuvenitul omagiu și să-i urăm – în acord cu vechea tradiție latină – vivat, crescat, floreat! Academia Română a semănat și seamănă în societate virtuți, valori și încredere, ceea ce face și în aceste zile triste, cu nestrămutata convingere că „se va potoli furtuna“, din care vom ieși mai puternici, mai realiști și mai înțelepți. La mulți ani!
Președintele Academiei Române
Prin statut Academia Română este cel mai înalt for românesc de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reunește personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii.
În prezent, Academia Română este una dintre instituțiile fundamentale din România și îndeplinește trei roluri majore:
este for de consacrare
este pilon important al cercetării
este participant activ în viața societății.
Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. De la începuturi şi până în prezent, Academia Română a reunit peste 1700 de membri – fondatori, titulari, corespondenți și de onoare, din ţară şi din străinătate, aleși în timpul vieții sau postmortem.