Atacurile de dezinformare din 2023 au vizat democrația europeană, dar și instituții media, a concluzionat un raport al UE. Cercetarea pune lumina asupra armelor digitale desfășurate pentru a submina Ucraina, dar și pentru a răspândi știri false în timpul alegerilor din Polonia și Spania și a evaluat peste 750 de atacuri de dezinformare care implică răspândirea strategică a poveștilor false și hărțuirea surselor legitime pentru a reduce încrederea în instituțiile publice și a semăna ura împotriva națiunilor și a grupurilor de oameni. „Acest nou război nu implică bombe care ucid, ci cuvinte și idei care colonizează”, susține șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Potrivit The Guardian, cercetătorii au descoperit că Ucraina a fost cea mai frecvent atacată, iar alte 149 de entități, inclusiv organizații media precum Euronews, Reuters, Deutsche Welle și New York Times au fost, de asemenea, vizate.
Roboți, știri false, propagandă
Printre armele digitale folosite pentru a ataca mass-media și grupurile societății civile s-au numărat „hărțuirea sau amenințările”, se arată în raport: „Scopul nu este doar de a modela narațiunile globale, ci și de a suprima și a reduce la tăcere vocile divergente”.
La lansarea raportului, Borrell a citat un incident foarte mediatizat, de la Paris, de după atacul Hamas, din 7…
Citește mai mult