O echipă de jurnalişti din Africa de Vest a sosit în Camerun, una dintre cele mai opresive ţări de pe continent. Cei trei conduc proiectul „Arizona”, numit după evenimentele din 1976, când jurnaliștii din statul american cu același nume s-au reunit pentru a finaliza povestea la care lucra un coleg ucis. Motto-ul lor – „Poți ucide un jurnalist, dar nu poți ucide povestea” – se aplică acum mai mult ca oricând, mai ales în Camerun.
Care a fost povestea care l-a ucis pe Martinez Zogo, jurnalistul de radio în vârstă de 50 de ani, al cărui cadavru mutilat a fost găsit la 22 ianuarie într-o suburbie a capitalei Yaoundé, la câteva zile după ce fusese răpit de bărbați mascați în fața unei secții de poliție din oraș?
Ceea ce se știe – puțin – este că povestea lui Zogo se referea la un presupus caz de delapidare care îl implică pe magnatul mass-media favorabil regimului Jean-Pierre Amougou Belinga. Belinga a fost arestat în legătură cu crima din 6 februarie, iar la 4 martie a fost acuzat oficial de complicitate la tortură. Belinga a negat acuzația. Acest Jurnaliştii au mai fost ucişi în Camerun; fiecare investigase – sau denunţase – delapidarea fondurilor statului, care îmbogăţeau o elită cleptocratică, potrivit The Guardian.
O pătură de tăcere a coborât asupra Camerunului, terifiind cetățenii și jurnaliștii. „Tuturor ne este frică să relatăm și surselor noastre le este frică să vorbească”, a spus un membru camerunez al Naire, Rețeaua Reporterilor și Editorilor de Investigații Africani, care conduce acest proiect în parteneriat cu revista Zam. Acesta este motivul pentru care o echipă internațională va prelua acum firele poveștii pe care Zogo a lăsat-o neterminată.
Din păcate, Camerunul nu este singura țară africană care se confruntă cu o opresiune crescândă a mass-media și a societății civile. În aceeași săptămână în care a fost găsit cadavrul lui Zogo, un alt jurnalist a fost ucis în Rwanda, iar un avocat pentru drepturile omului a fost împușcat în Eswatini. În 2022, aproape 60 de jurnalişti din Africa au fost agresaţi, încarceraţi, răpiţi sau forţaţi în exil. Practic, în toate aceste cazuri, chiar și atunci când se efectuează arestări – care sunt adesea temporare – domnește impunitatea. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com