Un raport publicat de Fundația Abbé Pierre și de federația europeană care lucrează cu persoanele fără adăpost subliniază condițiile precare de locuințe din Europa și amenințarea pe care acestea o reprezintă pentru sănătatea și siguranța celor afectați, inclusiv din perspective apariției anumitor tipuri de cancer.
Spații supraaglomerate, mucegai, izolație termică slabă, nerespectarea standardelor de siguranță, infiltrații de apă, umiditate… Acestea sunt doar câteva dintre condițiile care duc la clasificarea locuințelor ca improprii pentru locuire. Numai în Europa, peste 19 milioane de oameni trăiesc în acest tip de locuință, conform cifrelor Eurostat.
„Deși calitatea medie a locuințelor s-a îmbunătățit în mod constant în ultimii 20 de ani, a trăi în locuințe substandard, prost izolate, nefuncționale sau supraaglomerate rămâne o realitate pentru o proporție semnificativă a populației europene”, a declarat Abbé Pierre Foundation și Federația organizațiilor naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA), pentru raportul citat de euractiv.com
În timpul pandemiei de COVID-19, și în special în perioadele de izolare, studiile au arătat că persoanele care trăiesc în condiții de supraaglomerare aveau mai multe șanse de a contracta și de a transmite boala. „Supraaglomerarea face ca virușii să se răspândească mai ușor”, a declarat Sarah Coupechoux, de la Fondația Abbé Pierre.
Alte exemple includ mucegaiul de pe pereți, care poate duce la astm și probleme respiratorii, în timp ce plumbul și azbestul sunt responsabile pentru anumite tipuri de cancer și tulburări neurologice.
Pe lângă răspândirea virușilor, casele dărăpănate prezintă deficiențe de siguranță care pot duce la situații tragic – opt persoane au murit după ce trei clădiri s-au prăbușit în Marsilia în noiembrie 2018. Experții numiți de instanțe au convenit în unanimitate că aceste clădiri erau dărăpănate și reprezentau un risc pentru siguranța ocupanților lor.
De asemenea, pericolul de incendiu în locuințele necorespunzătoare este exacerbate de sistemele de încălzire slabe.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății Europa, 100.000 de decese pe an pot fi atribuite locuințelor nesănătoase.
Mai puțin vizibilă, dar la fel de gravă, este sănătatea mintală a celor care locuiesc în condiții precare. „Casele prost ventilate, slab iluminate cu pereți negri sunt toți factori care contribuie la excluziunea socială a unui individ”, adaugă Coupechoux.
Rezultatele sunt similare pentru copiii, care sunt și mai vulnerabili atunci când sunt victime ale traiului în condiții mizere sau lipsei de adăpost. „Copiii se descurcă mai bine la școală atunci când locuiesc într-o lcasă decentă”, conchide Coupechoux, subliniind că 2.000 de copii dorm în loicuințe sub standarde în Franța.
Într-un raport privind copiii fără adăpost publicat în octombrie 2022, UNICEF Franța a avertizat că „lipsa locuințelor poate afecta dezvoltarea copiilor în diferitele medii în care trăiesc (familie, școală, prieteni), ducând la o stare de rău și chiar la dezvoltarea de probleme de sănătate mintală”.
Raportul subliniază, de asemenea, că 895.000 de persoane vor rămâne fără adăpost în Europa până la sfârșitul acestui an, cifrele urmând să crească în multe țări, potrivit Fundației Abbé Pierre.
Deși locuința nu este o competență a UE, Bruxelles-ul a abordat problema în 2021, odată cu lansarea Platformei europene pentru persoanele fără adăpost, al cărei obiectiv principal este de a pune capăt acestui flagel până în 2030. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com