Oamenii au căutat mereu prin intermediul religiei lămuriri despre existența lor, despre scopul vieții, despre încotro trebuie să se îndrepte. În ciuda legăturii pe care religia o are cu divinitatea, modalitatea de a fi văzută și interpretată poate fi în același timp și o sursă de conflict și diviziune între oameni, religia și violența fiind două concepte care au fost adesea legate de mintea empirică umană de-a lungul istoriei. Astfel multe conflicte și războaie au fost justificate de diferiți indivizi care le-au provocat și condus în numele religiei; iar de cele mai multe ori, aceste justificări au fost create pentru a obține putere politică sau economică mai degrabă, decât pentru a urma învățăturile religioase autentice.
Nu religia în sine este sursa violenței, cât interpretările și utilizările greșite ale religiei de către oameni care au puterea de a porni un război, iar religia poate fi o sursă de diviziune sau de unitate, în funcție de modul în care este utilizată și interpretată și este extrem de important să se promoveze o înțelegere mai tolerantă între diferitele religii pentru a putea depăși conflictele și pentru a construi societăți pașnice.
Mentalitatea religioasă tradițională poate fi privită ca un mod de a aborda existența umană prin intermediul simbolurilor, tradițiilor și credințelor care își au rădăcinile într-o istorie și cultură îndelungate. În esență, aceasta reprezintă o perspectivă care pune accentul pe tradiție și pe valorile durabile, transmise de-a lungul generațiilor. Această abordare poate fi văzută ca o reacție la natura efemeră a lumii moderne, care tinde să devalorizeze valorile și tradițiile mai vechi. Într-o lume în care noile idei și tehnologii sunt mereu la ordinea zilei, mentalitatea tradițională reprezintă un punct de ancorare pentru om, oferindu-i un sentiment de continuitate și stabilitate în fața schimbării constante.
Această perspectivă poate fi interpretată ca o formă de metafizică, care caută să ofere o explicație a naturii universului și a rolului umanității în acesta. Prin intermediul conceptelor precum Dumnezeu, suflet, destin, păcat și alte idei similare, mentalitatea religioasă tradițională încearcă să ofere o perspectivă asupra naturii umane și a lumii în general. Chiar dacă aceasta poate fi uneori criticată pentru rigiditatea sa, mentalitatea religioasă tradițională poate fi văzută și ca o formă de creativitate și imaginație. Prin intermediul simbolurilor și alegoriilor sale, religiile tradiționale au creat mituri și povești care încurajează imaginația și invocă un sentiment de mister și de minune față de lumea înconjurătoare. În același timp, această mentalitate poate fi văzută ca o formă de înțelepciune care a rezistat trecerii timpului. În ciuda schimbărilor continue ale lumii, valorile și tradițiile religioase tradiționale au supraviețuit și s-au adaptat la noile realități, oferind o sursă de înțelepciune și de inspirație pentru generațiile viitoare.
Pe de altă parte însă, ideologiile radicale moderne sunt o expresie a nevoii noastre de a ne afirma identitatea și de a lupta împotriva unor sisteme de putere percepute ca fiind nedrepte sau corupte
Într-un sens mai larg, ele reprezintă un apel la schimbare și la o lume mai justă, egală și tolerantă. Însă, odată cu radicalizarea ideologiilor, se conturează și un pericol: acela de a cădea într-o logică a violenței. De cele mai multe ori, aceste ideologii sunt caracterizare de o retorică extremă, care glorifică violența și îndeamnă la acțiuni radicale pentru a ajunge la obiectivele propuse.
Această retorică poate fi comparată cu un fel de artă, care utilizează cuvinte și imagini pentru a crea o atmosferă de ură și de ostilitate față de o anumită categorie de oameni sau față de un anumit sistem de valori.
În esență, este o artă a manipulării emoționale, care își propune să convingă și să mobilizeze prin orice mijloace necesare
Însă, ca orice formă de artă, această retorică radicală are și un impact asupra celor care o ascultă sau o citesc. Ea poate crea o deschidere către idei noi și neașteptate, dar poate și întări prejudecățile și stereotipurile existente. În plus, poate contribui la fragmentarea societății și la creșterea tensiunilor dintre grupurile sociale, în loc să promoveze o lume mai unită. În acest sens, este important să ne întrebăm: cum putem să încurajăm exprimarea ideilor și a opiniilor fără a cădea în capcana violenței? Cum putem să promovăm un dialog autentic și respectuos între diferitele grupuri sociale fără a cădea într-o retorică radicală și manipulatoare?
Aceste întrebări trebuie să ne pună pe gânduri, pentru că ele ne conduc la o reflecție asupra naturii umane și asupra modului în care ne raportăm la ceilalți. Ele ne îndeamnă să căutăm soluții care să nu se bazeze pe ură și discriminare, ci pe respectul față de diversitate.
În final, ideologiile radicale moderne reprezintă o provocare pentru societatea în care trăim, o provocare care ne cere să fim deschiși spre nou și să luptăm împotriva inegalității și a injustiției. Pentru a face acest lucru, trebuie să găsim modalități de a ne exprima opiniile și de a ne mobiliza într-un mod care să nu se bazeze pe violență, discriminare, rasism și ură, iar unele dintre cele mai frumoase modalități prin care ne putem exprima punctele de vedere, sunt artele.
La o astfel de manifestare dorim să vă pe 12 mai, de la ora 10.00, la Școala Gimnazială „RÁKÓCZI FERENZ” din Satu Mare, unde INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, împreună cu LICEUL DE ARTE „AUREL POPP” din Municipiul reședință de județ din Nord Vestul României și în colaborare cu UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, organizează Prima Ediție a Festivalului Concurs de Muzică Corală „CLAUDIA POPDAN”, pentru coruri școlare gimnaziale și liceale. Organizatorii ne-au pregătit un eveniment – premieră pentru județul Satu Mare, la care suntem așteptați să participăm, de la mic la mare, toți iubitorii muzicii corale … și nu numai.
Până atunci… să ne revedem cu bine!
Gianina Vancea
(gazetanord-vest.ro)