◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro08.05.2024

Un sigiliu al satului Boldur, Comitatul Caraș (secolul XIX)

Localitatea Boldur, județul Timiș este atestată documentar în anul 1290 [1]. De-a lungul anilor denumirea satului va cunoaște mai multe variante, ultima fiind cea de astăzi. Informațiile despre această așezare, cuprinse în documente, sunt completate, însă, de elemente aflate în sigiliile localității. Prezentăm mai jos, unul dintre aceste sigilii. El are formă rotundă (30 mm), imprimat în fum pe un act din anul 1865 [2]. Emblema acestui sigiliu nu a fost descrisă până în prezent, în nici un fel. În câmpul sigilar, pe o terasă, o căruță fără căruțaș și fără animale de tracțiune. În căruță, în mijloc între cele două loitre în formă de scări, un snop de grâu, în poziție verticală având în dreapta o coasă cu lama în jos, iar în stânga o greblă cu dinții în aceeași poziție, ambele unelte cu cozile încrucișate. Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba latină: SIGILLUM POSS[ESSIONIS] BOLDUR. IN COM[ITATUS] KRASSO[VIENSIS] (SIGILIUL SATULUI BOLDUR DIN COMITATUL CARAȘ). Legenda sigiliului cuprinde apelativul sigilar (SIGILLUM), termenul generic care menționează statutul localității (POSSESSIONIS = SAT), denumirea acesteia (BOLDUR), unitatea administrativ-teritorială din care făcea parte așezarea (fostul Comitat Caraș). Semnificația sigiliului: prezintă un vehicol cu tracțiune animală, mai ales cu cai, pentru transportul cerealelor și unelte folosite la seceriș. Prin compoziția din emblemă acest sigiliu rural se încadrează în categoria vestigiilor sigilare care reflectă ocupațiile locuitorilor și uneltele de muncă folosite. Analizat în acest context, acest sigiliu este un valoros izvor sigilografic în legătură cu realitățile satului românesc. Sigiliul nu este datat, dar a fost identificat pe acte emise între anii 1852-1872 [3]. El datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

 

Note bibliografice:

[1] Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei R. S. R., vol. I, A-N, 1967, p. 92.

[2] Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale, fond Prefectura județului Severin Tribunalul Comitatens, dosar 291/1865, f. 28, apud Maria Vertan, Sigilii de sate, comune și târguri din Banatul istoric (secolele XVIII-XIX), Catalog, Timișoara, Ed. Brumar, 2006, fig. 71; Idem, Sigiliile târgurilor și localităților rurale din Banatul istoric [1760-1919],Timișoara, Ed. David Press Print, 2014, poz. 169, p. 94, fig. 169, p. 221.

[3] Maria Vertan, Sigilii de sate…, p. 80; Idem, Sigiliile târgurilor…,p. 94.

 

 

                                                                                                          Augustin Mureșan, Arad

                                                                                                                               Foto: Dan Pura

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *