A fi fericit nu înseamnă că totul este perfect. Înseamnă că ați decis să vedeți dincolo de imperfecțiuni. Noțiunea a fost introdusă în anii ’70 ai secolului trecut în Regatul Bhutan sau Țara Dragonului, situat în zona Munților Himalaya; regele acestei țări a propus într-o întâlnire de atunci la ONU, ca toate țările să adopte acest indice, în locul celui de Produs Intern Brut (PIB).
Starea materială pe care toți ne-o dorim cât mai bună este un factor pe care unii îl consideră major în descrierea calității vieții și, deci, a stării noaste interioare. În Regatul Bhutan, situația este alta…
Calculul indicelui fericirii
Locuitorii din Bhutan pun accent pe sănătate, educație, protejarea mediului, cultură, bunăstare pihologică: cifrele care indică această stare de fapt sunt neobișnuite, deși 19% din populație trăiește sub pragul sărăciei, 96% se declară fericiți. Aproape ¾ din populația regatului este de religie buddhistă, iar acest aspect poate fi o explicație pentru starea de bine a oamenilor care nu locuiesc într-o țară bogată.
Regatul Bhutan încă se luptă cu provocarea de a îndeplini nevoile de bază ale oamenilor: oamenii de aici au ales fericirea și nu dezvoltarea economică drept parametru pentru măsurarea dezvoltării. Judecând criteriile după care națiunile se raportează – produs intern brut, venit pe cap de locuitor, gradul de alfabetizare etc., toate se reflectă în starea de bine a oamenilor, dar până la un punct în care, în goana după profit și bunăstare materială comitem unele greșeli care se întorc ca un bumerang împotriva noastră:
– ne consumăm tot timpul și energia pentru a câștiga mai mulți bani, bineînțeles. Satisfacția muncii, respectul celorlalți vin apoi ca importanță;
– în muncă, profitul este primul criteriu, iar pentru a-l atinge zdrobim concurența, suntem nepăsători față de mediu;
– atenția acordată exclusiv asupra lumii exterioare, materiale, îi face pe oameni să uite să se privească în interior, să-și acorde mai puțin timp pentru ei înșisi, pentru ceea ce le place cu adevărat, lucru care duce adesea la depresii.
Țările nordice din Europa – Danemarca, Finlanda, Suedia – au cel mai ridicat nivel de fericire, conform studiilor realizate; gradul lor dezoltare din punct de vedere economic este foarte ridicat, iar oamenii au mai puține griji legate de viața materială, dar profilul lor îi face să se preocupe mai ales de viața exterioară decât de cea interioară.
Noțiunea de fericire este diferită de la om la om, de la o civilizație la alta. Este clar o diferență între ce consideră un danez fericirea față de locuitorul din Buthan, pentru că este o diferență în a avea zâmbetul pe buze când nu ai încălzire și toaletă în curte, față de un proprietar de casă modernă, utilată cu tot ce trebuie.
Iată câteva mostre din înțelepciunea lui Buddha, care este venerat în Regatul Bhutan:
• Abia atunci când omul are compasiune faţă de toate fiinţele vii, se poate numi nobil.
• Celui ce nu poate dormi i se pare lungă noaptea şi călătoria prea lungă celui ce este obosit; la fel, timpul menţinerii în iluzie şi suferinţă i se pare lung celui care nu cunoaşte adevărul Învăţăturii spirituale.
• Este capabil cel care se consideră capabil.
• Nu căuta o companie proastă, nu trăi cu oameni cărora nu le pasă. Găseşte-ţi prieteni ce iubesc adevărul. Este mai dăunător a suporta un prieten rău şi perfid decât un animal sălbatic; animalul sălbatic poate să vă rănească corpul, dar prietenul rău vă poate răni sufletul.
• Nu rămâne în trecut, nu visa la viitor, concentrează-ţi mintea asupra prezentului.
• Nu supraestima ce ai primit şi nici nu-i invidia pe alţii. Cel ce îi invidiază pe ceilalţi nu obţine pacea minţii.
• O minte calmă nu mai caută să cântărească ce este drept şi ce nu. O minte dincolo de orice opinie veghează şi înţelege.
• O minte agitată este totdeauna în mişcare, orientându-se când aici, când acolo, şi este greu de controlat; dimpotrivă, mintea liniştită se află în pace; aşadar, înţelept este cel a cărui minte se află sub propriul lui control, menţinând-o pacificată.
• Sănătatea este cel mai mare dar, mulţumirea cea mai mare avere, credinţa cea mai bună relaţie.
• Să ne ridicăm şi să mulţumim, căci chiar dacă nu am învăţat foarte mult azi, măcar am învăţat puţin, şi chiar dacă nu am învăţat puţin, măcar nu ne-am îmbolnăvit, şi dacă ne-am îmbolnăvit, cel puţin nu am murit; deci, să mulţumim pentru aceasta.
• Să nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar dacă am spus-o chiar eu, dacă nu este în acord cu propria ta gândire şi cu propriul tău bun simţ.
• Să ţii furia în tine e ca şi cum ai prinde un cărbune încins pe care vroiai să-l arunci în altcineva. Tu o să te arzi!
• Secretul unei minţi şi al unui corp sănătos nu stă în a plânge după trecut sau în a te îngrijora pentru viitor, ori a anticipa necazurile, ci, în a trăi clipa în mod înţelept şi cinstit.
• Singurul secret al existenţei este să nu îţi fie teamă. Niciodată să nu îţi fie teamă de ce vei deveni.
• Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim.
• Un om înţelept trebuie să părăsească starea plină de întuneric şi să urmeze calea luminii. Nefiind ataşat nici unui loc de pe lumea aceasta, el trebuie ca în retragerea sa să caute fericirea acolo unde nu pare a fi nici o fericire. Lăsând toate plăcerile superficiale în urmă, şi nenumind nimic “al meu”, omul înţelept trebuie să elimine din el însuşi, toate tulburările minţii.
Emilian M. Dobrescu