◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.07.2024

Sărbătorirea Zilei Universale
a Iei la Centrul Județean de Cultură Prahova

În perioada 20 iunie – 5 iulie 2024, Centrul Județean de Cultură Prahova sărbătorește Ziua Universală a Iei, printr-o expoziție bogată și foarte valoroasă de costume populare „O ie, o colecție, un patrimoniu”.

Costumele fac parte din colecția personală a doamnei profesoare Iulia Pîrvu și sunt specifice Munteniei și Olteniei.

În expoziție pot fi admirate și câteva fețe de masă foarte frumos lucrate.

Revelatoriu pentru relația posesoarei acestei colecții cu modul tradițional de viață românească, în general, și cu arta populară, în special, este interviul pe care i l-a luat doamna Anișoara Ștefănucă, referent și etnograf al Centrului Județean de Cultură Prahova.

Acesta poate fi lecturat pe minișevaletele expoziției.

Iulia Pîrvu s-a născut în comuna Ciorani, din județul Prahova și a avut ocazia să cunoască de mică aspecte ale modului de viață specifice satului natal, fie indirect, prin intermediul relatărilor bunicilor ei, cât și direct prin propria experiență.

I-au rămas viu întipărite în minte lada bunicii, în care aceasta își păstra hainele de înmormântare, vestimentația acesteia alcătuită din ondroc , „o fustă creață”, ilic, bundiță, cât și țesăturile și cusăturile lucrate de femeile satului.

Din casa natală care era plină de „ștergare cusute, țesute, păretare, cuverturi, covoare țesute” războiul de țesut era nelipsit iarna.

A început să coasă ea însăși de când era elevă în clasa a V-a.

Dragostea pentru portul popular a început să o conștientizeze după anii de studii liceale și universitare și se manifestă, în mod deosebit, prin plăcerea de a îmbrăca ea însăși costume populare pe care și le-a cumpărat singură, până a ajuns la colecția de astăzi.

Zestrea ei etnografică s-a îmbogățit și prin intermediul unei case pe care a cumpărat-o la țară și în care a găsit o mulțime de obiecte: „prosoape de pus la icoană, păretare, oale, ulcele de tot felul”, obiecte din lemn, dantelăria prispei, pe care le întreține cu mare grijă.

Iulia Pîrvu apreciază costumul popular și frumosul din el și le recomandă să fie apreciate și păstrate ca forme identitare ale poporului român: „În general, apreciez frumosul. Cred că este o valoare fundamentală pe care trebuie să o readucem în prim-plan… frumosul din costumul popular…Să recunoaștem valoarea! Trebuie să ne reancorăm, să ne redescoperim, să ne păstrăm rădăcinile vii, pentru că altfel vom dispărea ca nație. Dacă ne vor lua valurile astea, globalizarea – sunt de acord că sunt bune și astea, dar trebuie totuși să păstrăm mai mult specificul nostru tradițional, să punem accent pe identitatea noastră culturală, să rămânem ancorați în istorie”.

 

Elena Trifan / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *