În zilele noastre, este greu să petreci mai mult de câteva minute pe rețelele de socializare fără cel puțin o teorie a conspirației. Noi cercetări din Marea Britanie au examinat popularitatea conspirațiilor în cultura actuală, iar descoperirile sugerează că multe astfel de teorii moderne ar putea proveni dintr-o frică de necunoscut.
Oamenii de știință de la Universitatea din East Anglia arată că interacțiunile pozitive cu alți oameni din diverse grupuri și categorii demografice sunt de natură să reducă „aderența” acestor teorii.
Deși pare să existe o teorie a conspirației pentru orice și pentru toată lumea în prezent, conspirațiile care se concentrează pe grupurile minoritare sunt deosebit de comune și pot duce la diferite rezultate negative. Aceste descoperiri, publicate de European Journal of Social Psychology, indică faptul că reunirea mai multor oameni din medii diverse poate reduce susținerea și tolerarea teoriilor conspirației. „Unele convingeri ale conspirațiilor se referă la lucruri precum aselenizarea sau la natura și eficacitatea vaccinurilor. Știm din cercetările anterioare că simpla expunere la convingerile conspirației, chiar și fără a le susține, poate avea efecte dăunătoare, cum ar fi o scădere a dorinței oamenilor de a se angaja în politică. Dar multe astfel de teorii sunt despre grupuri de oameni. Acestea pot lua forma credinței că aceste grupuri de oameni sunt implicate în comploturi și scheme secrete. Aceste tipuri de convingeri de conspirație sunt asociate cu prejudecăți crescute față de acele grupuri și se poate argumenta că violența și genocidul intergrupurilor sunt alimentate de convingeri nejustificate ale conspirației”, afirmă dr. Charles Seger, de la Școala de Psihologie a Universității East Anglia, într-un comunicat de presă.
Autorii studiului au efectuat trei experimente separate. „Am descoperit că oamenii care au experimentat interacțiuni prietenoase anumite grupuri sau și-au imaginat o experiență de contact pozitivă au fost mai puțin pasibili să creadă teoriile conspirației”, explică dr. Seger. (redacția UZPR)
Foto: Duy Pham/Unsplash