◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.07.2024

Presa culturală îl omagiază pe Poetul Stelar

La împlinirea a 135 de ani de la plecarea la stele a Poetului Național, Societatea Culturală „Anton Pann”, din Râmnicu Vâlcea, împreună cu Primăria orașului Călimănești, și avându-i ca parteneri media pe UZPR, Filiala Presa Culturală, Postul „Orizont TV” și publicațiile „Vâlcea liteară” și „Cultura vâlceană”, organizează sămbătă, 15 iunie, de la ora 14, la Casa de Cultură „Florin Zamfirescu”, din Călimănești, ediția a IV-a a Simpozionului Național „Eminescu-Poet Stelar”. Vor rosti comunicări și alocuțiuni despre viața și opera lui Mihai Eminescu profesorul universitar, eminescologul Dumitru Copilu Copilin, poeții Horia Muntenuș, Maria Trif și Vasile Ciobanu, profesorul Dan Șalapa, autorul volumului „Anti-Eminescu. Premisele unui asasinat politic”, jurnalistul cultural Marian Nencescu, realizatorul tv. Adrian Suciu, președintele și, respectiv, vicepreședintele Filialei Presa Culturală din UZPR, actrița gorjeană Cristina Barna și soliștii Teodora Șițoiu, Viorel Papuc, Dan State și Trian Chiricuță. Ca de obicei, când sunt implicați și jurnaliștii din Presa Culturală, va fi o manifestare tinerească, iconoclastă și antrenantă, la care sunt așteptați și alți scriitori și jurnaliști din Vâlcea, Prahova, dar și din alte județe din sudul țării.

Pe fond, orice nouă evocare eminesciană este ca un popas la poarta Raiului. Asta pentru că, oricând și în orice condiții, invocarea lui Eminescu ne cotrobăie prin suflete, ne dezvăluie neputințele noastre naționale, ne readuce pe solul rănit al literaturii actuale. Dincolo de orice cruce pământeană, în opera sa s-au adunat metaforele lumii întregi. Oridince unghi am privi opera eminesciană, profan ori ezoteric, fie și cu Ochiul dezinvolt, întors spre interior, opera sa este un mit. Pentru noi e chiar un text sacru, cu înțeles tainic, pe care avem datoria, din generație în generație, să-l cercetăm și să-i sporim înțelesurile. Deși apar mereu alte și alte cântece otrăvite  de sirenă, gata să-l coboare de pe piedestalul pe care l-au urcat înaintașii, avem azi obligația să-l ferim pe Eminescu de interpretări și de vorbe defăimătoare. Și totuși! O operă, un artist național unesc poporul. Puse alături de alte capodopere universale ale literaturii, creațiile sale ne sunt cele mai apropiate, le simțim drept cele mai valoroase, cele mai frumoase. Ce ne dezbină? Ce ne face să repetăm, când vine vorba de Eminescu, banalele afirmații ale trecutului, erorile de transcriere și de interpretare, micile păcate și slăbiciuni omenești? Poate de vină e chiar  superficialitatea noastră, poate ne trebuie o nouă metodologie, o hermeneutică specială, pe care ne-o pot oferi chiar poeții prezenți în aceste zile la Călimănești.

Ideea ce-i unește pe profesorii, jurnaliștii și literații ce vor fi prezenți la acest Simpozion Național este nevoia acută de a spori cercetarea inter și chiar trans-disciplinară, de a face apel la toate ramurile științei și filologiei astfel încât să depășim caracterul comun,  cu trimiteri realist-polemice, ale cercetărilor actuale, să-l mitizăm și, la nevoie, trecem în transcendent pe Eminescu. Numai așa, experiența sa sufletească, transpusă în versuri, teatru, texte polemice și jurnalistice, inclusiv viziuni științifice și profetice ne poate deschide orizontul unei noi viziuni creative, benefică azi și în viitor.

De aceea cred că trebuie să începem cu ce trebuia făcut demult. Eminescu trebuie redat integral publicului. „Poetul stelar”, cum spune și genericul acestui Simpozion, nu e local, nu e regional, e universal, iar acest lucru e posibil doar privit din orizont ideatic. Asta și pentru că opera sa oglindește o trăsătură  fundamentală a firii noastre, valabilă de când e omul pe pământ. Secretul nemuririi spiritului e încrustat adânc în fibra sa lirică, și e rândul nostru să-l descifrăm în sufletul românesc.

Marian Nencescu

președinte Filiala UZPR Presa Culturală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *